Cine i-a vazut cataloagele prezentate la saloanele internationale de lenjerie va crede cu greu ca Jolidon a inceput cu 100.000 de lei capital social, in Romania. In 1993, baimareanul Gabriel Carlig, stabilit in Cluj, a pornit afacerea cu lenjerie intima, sub marca proprie, romaneasca. Dupa zece ani, Jolidon are reprezentante la Paris, Milano, Budapesta, Praga. „Aveam clienti externi si inainte de a avea reprezentante in strainatate, dar sa fii dincolo de Bors inseamna altceva. Deja putem spune ca Jolidon este o companie multinationala, una dintre putinele la inceput romanesti”, adauga Olga Stanciu, director adjunct Jolidon. In tara, firma are 16 magazine proprii. Jolidon a cucerit Vestul inca din 1998, de la primele participari la reputatele saloane internationale de moda, de la Lyon, Paris, unde s-a alaturat marcilor mondiale. Treptat, exporturile au crescut la cinci milioane de dolari anual. Pariind pe o echipa tanara, firma a crescut „caramida cu caramida” la o cifra de afaceri de zece milioane de dolari si 1.000 de angajati.

Vanzari la Moscova si investitii de un milion de dolari in China

Vanzari bune se fac si pe piata ruseasca. In 2001, Terapia a primit premiul Camerei de Comert pentru cel mai mare aport la buget, dar s-a situat si in topul exportatorilor. 17% dintr-o cifra de afaceri de 32,3 milioane de dolari provine din export, in special pe piata ruseasca, dar si in Ucraina, Polonia, Kazahstan, Uzbekistan, Statele Baltice. „In 2002 am deschis reprezentanta la Moscova, cu sase angajati agenti de vanzari”, spune Marius Chereches, directorul Diviziei farmaceutice Terapia. Reprezentanta Terapia se afla intr-un centru de afaceri pazit cu arma, iar directorii companiei au dreptul sa intre in cladire numai insotiti.
Cunoscuta mai mult pentru fabricarea bujiilor, compania Sinterom isi va deschide o exploatare de pamanturi rare pentru fabricarea magnetilor, folositi in industria auto. Proiectul prevede o cariera in care sa lucreze 47 de salariati, dintre care doua treimi chinezi, iar restul, romani. In China se va face extractia, iar in Romania, finisarea. „In patru ani, se poate ajunge la o productie anuala de 9,5 milioane de dolari. Un magnet produs in Romania va patrunde mult mai usor pe piata europeana decat unul Made in China”, spune stefan Vuza, presedintele grupului Serviciile Comerciale Romane, din care face parte Sinterom. Renault este unul dintre principalii clienti ai firmei pe piata interna. Fabrica clujeana produce diverse piese de distributie pentru motoarele Dacia si are altele in omologare. Tot pe zona piese pentru motoare, o crestere importanta a venit din semnarea unui contract de export de zece ani, in valoare de 500.000 USD/an, cu firma americana Wells, care produce motoare pentru Caterpilar. La capitolul bujii, un contract de 2,5 milioane de bucati pentru Iran este temporar blocat de razboiul din Irak.
Piata regionala balcanica este in atentia Sinterom. Dupa ce a achizitionat o companie similara din Ungaria, in urma cu doi ani, si a plasat utilajele in Cluj, compania clujeana intentioneaza sa cumpere o fabrica de acelasi tip din Iugoslavia – Vulcan, pentru care stefan Vuza estimeaza un pret de aproximativ un milion de dolari.
Transilvania este regiunea unde Astralul are cele mai multe retele si cel mai mare numar de abonati. Astral a incheiat anul 2002 cu 25 de milioane de dolari cifra de afaceri si a atras doua fonduri de investitii.
Dupa achizitia de catre Goodison Holding, soarta Sanex s-a schimbat cu 180 de grade. „Sa nu uitam ca este vorba de cea mai mare societate de productie ceramica din Romania si ca atunci cand a fost preluata de noii actionari nimeni nu-i mai dadea sanse de supravietuire”, precizeaza Toni Teau, vicepresedintele Financiar Contabilitate Sanex. Potrivit standardelor internationale de contabilitate, firma a inregistrat tot anul trecut o cifra de afaceri de 1.200 miliarde lei (500 de miliarde la 31 iunie 2002).
O firma care s-a nascut si a crescut in Cluj-Napoca, Astral Telecom, a atins anul trecut o cifra de afaceri de peste 36 milioane de dolari, iar pentru 2003 este previzionat un nivel de peste 42 milioane de dolari (20% servicii de Internet). Investitori financiari puternici au preluat 74% din actiuni. In ceea ce priveste repartizarea pe regiuni, Astralul are cele mai multe retele si cel mai mare numar de abonati in Transilvania, potrivit directorului general Aurel Costea. Reputatia de „ardeleni” a contat nu doar in centrul tarii. „Faptul ca firma era din Ardeal a fost un avantaj foarte important peste tot in tara. Oamenii aveau mai multa incredere”, adauga directorul de la Astral.
Doi importatori de componente electronice se „bat” la Cluj pentru piata nationala: Telezimex si Vitacom Electronics. Potrivit declaratiilor, fiecare are o cota de piata nationala de 20-30% din importul de piese electronice. Activitatea lor este aproape in oglinda: importa piese de la distribuitori concurenti, telecomenzi sau baterii. Unul importa scule/unelte „hobby” Kinzo (Telezimex), celalalt scule profesionale Facom (printre clienti Dacia Pitesti). Pana si sediile sunt pe aceeasi strada, la cateva sute de metri unul de celalalt. si cifrele de afaceri pe 2002 sunt „la concurenta”: Telezimex – 3,4 milioane de euro, Vitacom Electronics – 3,8 milioane de euro.

Clujenii fac cabluri pentru Seat si Volkswagen

Adam Ambrus a reusit sa-i opreasca pe spaniolii de la grupul ACE la Cluj, in drumul lor spre Chisinau. Mai mult, i-a convins sa construiasca fabrica de cabluri electrice pentru masini exact pe terenul pe care a copilarit. Acum, 400 de clujeni lucreaza acolo, dar numarul va fi dublu la sfarsitul anului. Ambrus era inginer in Spania, la fabrica de acolo. A aflat ca spaniolii vor sa deschida o fabrica in Est, la Chisinau. Cu o documentatie solida in fata, spaniolii s-au hotarat sa investeasca la Cluj, in 2001, chiar daca erau stabilite contactele cu Republica Moldova. Valoarea investitiei: patru milioane de euro. Toata productia de cabluri electrice pentru usi si portbagaje este exportata si folosita la masinile Seat si Wolkswagen Golf. Anul trecut, valoarea exportului a fost de 85,4 miliarde de lei.
Unul dintre producatorii principali de ambalaje de carton din Romania are sediul langa Cluj – Rondocarton, o societate cu capital majoritar austriac. Dupa cinci ani de la venirea austriecilor si 18 milioane de euro investiti in tehnologie, compania a iesit pe profit la sfarsitul anului trecut, cand a avut o cifra de afaceri de 19 milioane de euro. O cincime a fost reprezentata de export, pentru Moldova si Bulgaria. Printre clientii interni si externi sunt Salomon, Mattel Inc. (producatorul papusilor Barbie), Ikea, Procter&Gamble, Unilever si Kraft Foods.
Bauturile specifice romanesti reprezinta pentru Prodvinalco directia de dezvoltare. Directorul Mircea Todea spune ca in 2004 investitiile pentru dezvoltarea sectorului de tuica si rachiuri naturale vor atinge noua miliarde de lei. Prodvinalco, detinatorul marcilor R26, V33 (spirtoase), Gin Gentis, Rachiul de pere William’s si gama Senator, a avut anul trecut o cifra de afaceri de 300 de miliarde de lei si un profit de zece miliarde. Pe langa domeniile traditionale – alimentatie, textile, electrice, prelucrare materiale – industria IT si comunicatiile raman pariul Clujului.

Firmele clujene se bat pentru piata capitalei

Doua companii clujene se bat pe piata asigurarilor, la nivel national: Ardaf, un nume cu traditie si Societatea de asigurari SAR Transilvania, infiintata in 1994, de catre 37 de investitori romani si straini. „Este foarte important sa fii prezent in capitala tarii, sa iei parte la toate evenimentele specifice piete. Lucram sa ridicam ponderea de numai 10% a pietei capitalei in totalul cifrei de afaceri, de 20 milioane de dolari”, spune Steluta Racolta, directorul Ardaf, care bate de saptamanal drumul Bucuresti-Cluj Napoca. Cucerirea pietei nationale reprezinta deopotriva obiectivul SAR, ca a tuturor companiilor clujene mari. Pe piata financiara, Banca Transilvania adauga periodic un nume nou pe lista celor 50 de unitati existente in toata tara: 34 sucursale, 11 agentii, o reprezentanta, patru case de schimb.r
r
parcul pentru tehnologii avansate are primele cererir
r
Industria IT e foarte bine reprezentata: 175 de furnizori de soft. Lansat r
anul trecut, parcul pentru tehnologii avansate (27 hectare) are deja primele oferte. Drexelmeier si-a aratat interesul pentru cinci hectare, pentru o unitate de cercetare si dezvoltare, dar razboiul din Irak intarzie o propunere ferma. r
Producatorul de electrice Energobit ar dori doua hectare, iar firma de IT Alfa Global Solution, o parcela din parc. „Cea mai spectaculoasa oferta a venit din partea unei companii japoneze de componente electronice, care s-a aratat interesata de sapte hectare”, spune Mihai Gavrea, managerul Tetarom SA, care administreaza parcul industrial. El adauga ca cinci hectare vor fi rezervate firmelor din Cluj.r
r
Premii speciale ale camerei de comert In 2001r
r
Cel mai bun start: r
Seso (capital romanesc) r
Seif Invest Romania (capital strain)r
Cea mai mare crestere de capital: Banca Transilvaniar
Cifra de afaceri: Mol Romania r
Aport la bugetul de stat: Terapiar
Investitia anului: r
Turism Transilvania (capital romanesc); Sanex (capital strain).