În România, circa 80% din tranzacţiile între întreprinderile mici şi cele mijlocii se realizează încă doar cu numerar, acesta fiind cel mai ridicat procentaj din Europa. Totuşi, datele arată că gradul de utilizare a cardului a crescut substanţial în ultimii ani, la fel şi numărul tranzacţiilor, iar trendul pare că se va menţine în perioada următoare.

Anul trecut, de exemplu, numărul tranzacţiilor cu carduri de debit Visa Business a urcat cu 21%, iar oficialii companiei se aşteaptă ca trendul să se menţină şi în 2014. „Pe cardurile de business am văzut de creşteri mai aproape de 20%. Sperăm să continue. Deşi baza se măreşte, este din ce în ce mai greu de menţinut acelaşi ritm de creştere. Însă observăm deja, la un an de derulare a campaniei noastre, faptul că numărul de carduri noi a crescut, deci volumele vor veni. Ne uităm foarte atent pe tipurile de cheltuieli care se înregistrează pe aceste carduri ca, în măsura în care putem, să mergem către aceşti comercianţi preferaţi de posesorii acestui tip de card şi să încercăm să negociem eventual nişte discounturi, pentru a creşte utilizarea cardurilor. În continuare, aceste tipuri de comercianţi sunt cei care vând mâncare şi benzină. Foarte aproape de cardurile business, urmează comercianţii de genul  «do-it-your­self» (materiale de construcţii)“, arată Cătălin Creţu, director subregional Visa Europe pentru România, Croaţia şi Slovacia.

Ce avantaje aduce cardul de firmă

Majoritatea băncilor care au în portofoliu carduri de firmă, au înţelegeri cu principalii furnizori de utilităţi din România. De la telefonie şi internet, până la electricitate şi gaze, plata utilităţilor este necomisionată. De acelaşi tratament beneficiază şi plăţile directe către comercianţi şi alţi furnizori. Plăţile directe către furnizorii firmei simplifică funcţionarea zilnică a afacerii. În plus, conferă un plus de credibilitate. Din ce în ce mai mulţi furnizori acceptă plăţi cu cardul, având în vedere că primesc pe loc dovada tranzacţiei, un avantaj important în condiţiile în care incidentele de plată prin canale clasice (bilete la ordin, cecuri şi cambii) sunt din ce în ce mai prezente în economia României. Anual, sumele refuzate la plată pentru astfel de instrumente ating zeci de milioane de euro, potrivit datelor Băncii Naţionale a României. Acest lucru se întâmplă, în principal, din cauza companiilor care intră în insolvenţă sau în incapacitate de plată, iar procedura de recuperare a banilor este adesea extrem de anevoioasă în astfel de cazuri.

Situaţia în ceea ce priveşte biletele la ordin este destul de gravă, în condiţiile în care incidentele la plată cumulează, doar în perioada ianuarie-aprilie a acestui an, aproape 2,5 miliarde de lei, cu o medie lunară pe 2013 de peste 750 de milioane de lei. În acelaşi timp, în primele patru luni ale anului 2014, au fost refuzate la plată peste 2.000 de cecuri cu valoarea totală de peste 35 de milioane de lei, dar trebuie să ţinem cont şi de faptul că cecurile sunt mai puţin utilizate de către companii decât biletele la ordin. Prin comparaţie, cardurile business sunt, statistic, cele mai sigure instrumente electronice de plată pentru companii, având în vedere că un furnizor poate decide pe loc să nu mai furnizeze bunurile sau serviciile dorite de o persoană al cărei card a fost refuzat la plată la POS.

De ce nu există economie modernă fără plăţi electronice. Modelul polonez

Firmele mici şi mijlocii din România utilizează numerar pentru mai bine de 80% din plăţile de zi cu zi. În Polonia, doar 29% din tranzacţii presupun plăţi cash. Este încă un capitol care arată de ce Polonia, ţara cu care ne-a plăcut dintotdeauna să ne comparăm, se află  la mare distanţă de România, cu o economie deja comparabilă cu ţările dezvoltate

Polonia nu este doar ţara sud-est europeană cu cea mai importantă dezvoltare economică în ultimii 20 de ani, ci şi reperul la care România a avut mereu tendinţa să se raporteze. Populaţia comparabilă ca mărime, structura asemănătoare a economiei (cu o pondere semnificativă în PIB a agriculturii şi industriei), dar şi trecutul comunist al celor două ţări sunt elementele care susţin o astfel de comparaţie. Diferenţele sunt, însă, deocamdată, mult mai multe şi mai importante.

Unul din elementele care despart mediul de afaceri din România de cel din Polonia este felul în care managerii şi antreprenorii au înţeles beneficiile plăţilor electronice, în comparaţie cu utilizarea numerarului. Concret, potrivit unui studiu Visa Europe, doar 29% la sută din firmele mici şi mijlocii din Polonia aleg să facă plăţi cu numerar, în timp ce 23% aleg să efectueze tranzacţii cu cardul, iar aproape jumătate prin alte tipuri de tranzacţii electronice, cum este serviciul online banking.

De cealaltă parte, numerarul a rămas singura formă de plată pentru mai bine de 80% din IMM-urile din România, deşi lucrurile au început să se schimbe substanţial în ultimii ani, şi doar 8% din plăţile firmelor sunt efectuate cu ajutorului cardului.  

Antreprenorii români recuperează

În ultimii ani însă, oameni de afaceri români au început să recupereze decalajele de dezvoltare faţă de antreprenorii din Polonia în ceea ce priveşte utilizarea cardurilor de debit pentru firmă. Anul trecut, numărul de tranzacţii efectuate cu cardurile de debit Visa Business în România a urcat, în medie, cu aproape 21%, în timp ce, în Polonia, creşteri de două cifre s-au înregistrat doar pe trei categorii particulare de afaceri: transporturi, magazine şi produse alimentare.

Piaţa din România a înregistrat o creştere substanţială şi în ceea ce priveşte valoarea totală a sumelor cheltuite cu cardurile de firmă: 4,2 miliarde de euro, cu 17% mai mult decât în 2012. La finele lui 2013 erau active 457.000 de carduri Visa Business.

De ce cardul este chiar mai util pentru români decât pentru polonezi

Spre deosebire de Polonia, unde mediul de business este deja consolidat, experimentat şi stabil, în România, lipsa de predictibilitate şi dificultăţile în relaţia cu organismele statului şi chiar cu băncile a rămas în continuare o problemă. Un studiu al Visa arată că peste două treimi din IMM-uri consideră că plata taxelor şi a impozitelor la timp a rămas o provocare, jumătate au probleme cu gestionarea fluxurilor de numerar, iar 60% spun că evidenţa clară a cheltuielilor reprezintă o provocare. În acelaşi timp, aproape toate IMM-urile aşteaptă să primească mai multe informaţii de la bancă, fapt care arată o anumită lipsă de experienţă. Aproape toate aceste probleme pot fi evitate prin utilizarea cardurilor pentru firmă, care permit ţinerea unei evidenţe clare a cheltuielilor, fără costuri suplimentare, şi elimină, definitiv, problema gestionării numerarului.