Organizatorul Forumului, Mohammad Mourad, preşedintele Federaţie Patonatelor din Turismul Românesc şi-a început discursul prin a-i mulţumi statului român pentru găzduire. Mourad a răspuns la o întrebare simplă: “De ce?” şi a oferit un răspuns la fel de simplu: “E nevoie”. Acesta a mai adăugat că în climatul economic actual nu se mai pot face strategii pe ani de zile, iar statul nu mai poate acţiona concomitent şi la nivel economic, şi social, şi comercial: “E nevoie de oameni care să acţioneze în comun şi e nevoie de comunicare”.

Mourad a subliniat mesajul principal al forumului:

“Bun venit, oameni de afaceri libanezi! Statul Român este gata să vă ofere tot sprijinul.”

Discutând desore ceea ce poate oferi România, Mourad a făcut referire la stabilitatea economică, aşa cum au dovedit ultimii 3-4 ani, relaţiile istorice, deci respectul reciproc dintre cele două ţări, poziţia strategică a României, nevoia de investiţii în ţară şi oportunităţile ample de investiţii: “E nevoie de relaţii internaţionale şi este timpul pentru o nouă bază economică în România”, şi-a încheiat Mourad discursul de astăzi.
Invitat şi el la Forum, Radu Zaharia – reprezentant al Ministerului Comerţului şi Mediului de Afaceri din România – a subliniat că Forumul vine în sprijinul oamenilor de afaceri români şi libanezi, pe fondul unor legături comerciale de continuitate, atât din punct de vedere cantitativ, cât şi structural. Printre avantajele pe care le prezintă România, cele care au determinat şi o creştere a volumul de investiţii în ţară, se numără o poziţie geopolitică favorabilă şi aparteneţa la U.E., a premizat acesta.
Discursul lui Radu Zaharia a atins câteva paliere de bază:
Dezvoltarea şi diversificarea schimburilor comerciale prin identificarea de noi produse/mărfuri, iar aici trebuie precizate produse precum cheresteaua, carburanţii, cerealele, industria auto, industria alimentară, farmaceutică, utilajele petroliere, mobila (în acestea zone este necesară intensificarea dialogului între investitori/oameni de afaceri) ş.a.
Cooperarea economică bilaterală. Operaţiunile nu au căpătat amploare pe acest palier, dar sectoare precum cel energetic, de pildă, trebuie urmărite cu mai mare atenţie de către investitori. România poate oferi asistenţă, consultanţă şi echipamente în acest sector.
Şi sectorul construcţiilor civile şi industriale este unul promiţător pentru oamenii de afaceri care intenţionează să investească în ţară, mai ales că firmele româneşti din domeniu deţin know-how-ul necesar.
Cooperarea în domeniul bancar şi cel al investiţiilor. Este necesar ca mai multe bănci libaneze să îşi deschidă reprezentanţe în ţară, mai ales că România este una dintre cele mai atractive ţări de investiţie din Europa de Est, prin faptul că se bucură de o rată ridicată de absorbţie a fondurilor structurale, a precizat Radu Zaharia. Acesta a reamintit reamintit, nu în ultimul rând, faptul că România este un partener de tradiţie al ţărilor africane şi Libanului.
Maohammad Lamma, reprezentantul Camerei de Comerţ Libaneze a declarat:

“Mă bucură relaţia de prietenie dintre România şi Liban, mai ales aceasta a dus la numeroase colaborări economice, în domenii extinse. Liban se bucură de un număr ridicat de oameni de afaceri, iar dintre cei care şi-au extins afacerile în România, mulţi sunt mândri de colaborările întreprinse aici (…) Domeniile de investiţie din România sunt numeroase, de aceea vom organiza cât mai multe întâlniri între investitorii celor două părţi în ideea realizării schimbului de mărfuri şi produse”. În încheiere acesta a adăugat: ”aşteptăm o delegaţie a Libanului în România şi dorim o comisie a Camerei de Comerţ a Libanului în România”.
Najib Zahr, om de afaceri libanez, a luat şi el cuvântul în cadrul Forumului: “Ca să liniştesc, relaţiile dintre ţări continuă la nivel înalt, la nivel de Parlament şi de populaţie şi vreau să le transmit celor din diasporă că există cooperare româno-libaneză în România, Liban şi Africa. Dorim, bineînţeles, înfiinţarea corectă de societăţi şi cât mai multe activităţi comerciale între părţi (…) Dorim formarea de relaţii economice, financiare, dorim schimb de informaţii şi cooperare între oamenii de afaceri ai acestor ţări”.
Costin Lianu, reprezentant al Ministerului de Afaceri, Comerţului şi Mediului de Afaceri, a vorbit despre noua identitate competitivă a României. Zona Orientului Mijlociu, Libanul şi ţările din nordul Africii sunt zone de interes pentru strategia de export a ţării, potrivit acestuia.

România este a doua piaţă ca mărime din Europa de Est (după Polonia), iar identitatea sa competitivă este formată din regiuni de dezvoltare: Bucureşti, sudul ţării şi vestul ţării sunt cele mai potente astfel de regiuni.

Exportul s-a aflat pe un trend ascendent de la intrarea în U.E. şi a evoluat inclusiv pe parcursul crizei financiare. Se remarcă, potrivit lui Lianu, o concentrare a exportului către statele din U.E., însă Ministerul susţine exportul în afara Uniunii.

România exportă maşini şi echipamente (42%), produse din metal (12%), textile şi produse din piele (11%), lemn şi produse din lemn, iar partenerii comerciali principali ai României sunt Germania (18,4%), Italia, Franţa, Turcia, Ungaria şi Bulgaria. Principalul avantaj al României este potenţialul uman, mai ales că resursa umană din ţară are talent tehnic, competenţe lingvistice şi cunoştinţe ştiinţifice.

Ramurile cu potenţial de export din România sunt mijloacele de transport, echipamentele industriale, IT, farmaceuticele, mobila şi produsele din piele, industria textilelor, construcţiile metalice şi cele din domeniul agroalimentar, industriile creative, turismul,şi energia regenerabilă.

Luciana Marinescu, reprezentantul Centrului Român pentru Promovarea Comerţului şi Investiţiilor Străine a vorbit despre climatul investiţiilor în România. Aceasta a subliniat trei aspecte majore:

PIB-ul a avut valori pozitive între 2000-2007, valori negative în 2008-2010, revenind la valori pozitive în 2011 (2,5%, locul 3 în Europa de Est).
Rata inflaţiei a fost de 3,8% în 2011 (locul 1 în Europa de Est)
Costul forţei umane a fost de 471 euro (mediu) în 2011, iar Bulgaria se află sub ţara noastră în regiune, cu un salariu mediu de 361 euro