Nimeni nu a criticat ideea de a publica lista restantierilor, ceruta nu o data atat de presa, cat si de oamenii de afaceri. Pentru prima oara aflam ca aproximativ 500 de mari companii figureaza cu intarzieri la impozitul pe profit sau pe salarii, la TVA, la plata accizelor, la bugetul asigurarilor sociale sau la somaj. Majoritatea firmelor apar cu datorii la mai mult decat o singura rubrica.
Exista diferente vizibile intre sectorul de stat si cel privat, acesta din urma mostenind datorii de la primul. Astfel, primele zece companii in ordinea datoriilor totalizeaza 31.150 de miliarde de lei in cazul celor de stat si 24.300 de miliarde in sectorul privat. Fara Petromidia, aceasta suma ar fi doar 12.300 de miliarde.
Dinu Patriciu, presedintele Grupului Rompetrol, raporteaza datoria la ponderea pe care rafinaria o are in veniturile bugetare (4%) si explica de ce nu a cerut o solutie clara asupra obligatiilor in momentul preluarii combinatului: „Nu exista cadrul legal care sa permita macar reesalonarea acestei datorii. Aveam doua variante: fie a astepta rezolvarea legala a acestei probleme, dar o rafinarie care nu functioneaza moare rapid, fie sa ne asumam riscul ca problema sa fie rezolvata in timp”. Statul are de recuperat mai mult de 70.000 de miliarde de lei, cat spune aceasta prima lista, care nu include micii contribuabili. Nu apar nici debitele pentru care exista o contestatie pe caile oficiale. Pentru a ne face o idee asupra totalului, ar trebui sa stim, pe de o parte, cu cat au ramas in urma la plata firmele mici si, pe de alta parte, sa anticipam rezultatul proceselor impotriva directiilor Finantelor Publice (aproximativ 40.000 de cazuri).
Intr-un mediu economic instabil oamenii de afaceri au argumentele lor. Multi spun ca asteapta incasari de la diversi parteneri. E ca atunci cand cumperi un apartament, te asiguri ca nu are restante la intretinere, curent etc. si afli ca blocul e inglodat in datorii. „Pe lista nu apare ceva foarte important: cat are statul sa inapoieze societatii. Noi avem de incasat 90 de miliarde dintr-o rambursare de TVA, in schimb figuram pe lista cu niste penalitati la datorii dinainte de privatizare, care urmeaza sa fie sterse dupa cinci ani”, spune Marius Cristescu, unul dintre proprietarii de la Bega Grup Timisoara. Cristescu precizeaza ca ar fi trebuit publicat foarte clar de cand dateaza datoriile si nu facuti raspunzatori intreprinzatorii care si le-au asumat prin privatizare.
La randul lui, Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania, declara ca „listei ii lipsesc proceduri clare privind modul in care s-au acordat reesalonarile pomenite acolo”.
Secretul tesut in jurul inlesnirilor fiscale a fost deseori criticat pentru ca a lasat loc subiectivismului si, nu in ultimul rand, favorurilor politice. „Categoric ca aceste liste pot fi utilizate ca instrumente politice”, spune liderul liberal Theodor Stolojan. „Din pacate, chiar si societatile care achita impozitele si taxele la buget pot fi supuse presiunilor politice prin amenzile pe care serviciile descentralizate, aflate sub comanda directa a prefectilor, le pot aplica celor care nu „raspund” solicitarilor politice”.

cele mai mari companii cu capital privat datornice la bugete

                miliarde lei
Grupul Rompetrol        12.000
SNTR                3.351*
RAFO SA            2.585
ISPAT Sidex SA        1.773
Rafinaria Darmanesti SA    1.756
Fulger SA            699
Original Prod SRL        687
Bere Lichior Margineni SA    634
Atlas-Gip SA    540

·    SNTR a fost, pana recent, in proprietate privata, dar acum statul este din nou actionar majoritar

cele mai mari companii cu capital de stat datornice la bugete

                    miliarde lei
Compania Nationala a Huilei SA    9.971
Compania Nationala a Lignitului SA    6775
Compania Nationala CFR SA        2.339
Siderurgica SA            2.290
Termoelectrica SA            2.276
Roman SA                2.245
Carom SA                1.672
Minvest SA (cu 7 filiale)        1.325
Tractorul SA                1.248
Transgaz SA                1.031

Cei mai importanti oameni
de afaceri, care apar pe lista, comenteaza oportunitatea actiunii Ministerului Finantelor si efectele asupra bugetului. „Capital” le-a adresat un set comun de intrebari:
1) In opinia dumneavoastra, de ce a trebuit publicata aceasta lista cu datornicii?
2) In ce masura ar putea fi utilizata ca instrument politic?
3) Ce sanse dati bugetului sa mai obtina vreun ban din cele peste 70.000 de miliarde lei datorate?
4) De ce ajung atatea companii sa aiba datorii?
Nici unul dintre cei intervievati nu a considerat inoportuna aparitia listei. In schimb, au subliniat ideea detalierii unor rubrici si, mai mult decat atat, necesitatea ca Ministerul
Finantelor sa publice,
deopotriva, si topul celor mai mari platitori la buget. In ceea ce priveste sansele de
recuperare a datoriilor, nu dau prea mult credit sistemului de stat, din cauza caruia s-a ajuns adesea la blocaje.

Dinu Patriciu, Rompetrol:
1) Cred ca publicarea listei cu marii datornici este un gest absolut normal. Marile societati trebuie sa isi prezinte situatia financiara transparent.
2) Eu nu cred ca aceasta necesara transparenta poate fi utilizata in jocul politic, atata vreme cat vorbim despre societati care aduc bugetului procente importante.
3) Printr-o solutie inteligenta de transformare a creantelor fie in actiuni, fie in instrumente financiare pe termen lung este posibila recuperarea in totalitate a acestor sume in timp, dar si in mod indirect, prin contributiile bugetare.
4) La fiecare dolar produs de Petromidia, statul incaseaza 3 dolari din impozite si taxe.

Ovidiu Tender, Grupul Tender:
1) Este normal sa ai cunostinta despre situatia unor firme cu care vrei sa faci afaceri.
2) Nu vad cum ar putea fi utilizata ca instrument politic.
3) sanse prea mari de recuperare nu sunt. Poate ar trebui sa fie lansata o emisiune de bonduri; in general, creditarile pe termen lung ar putea sa le dea timp sa-si achite datoriile.
4) Vina nu poate fi aruncata numai asupra unui management defectuos. Blocajul financiar, care aduce cu sine majorari si penalitati, este unul din motivele aparitiei datoriilor. Cred ca sistemul fiscal ar trebui sa fie mai relaxat intr-o astfel de perioada, pentru a permite o capitalizare si o rentabilizare a afacerilor.

Viorel Micula, European Drinks:
1) Nu e de competenta mea sa raspund. Probabil pentru a exista activitate.
2) Pentru afacerile serioase nu cred ca este important.
3) In cazul societatilor de stat, sansele sunt mai mici de a recupera banii. si nici nu se doreste. In ceea ce priveste societatile private, sunt absolut convins ca isi vor plati datoriile, daca vor sa isi continue afacerea. r
4) Fiecare ministru, fiecare departament nu stie cum sa inventeze taxe proprii. Agentii economici sunt innebuniti, nu pot face un plan de afaceri. Se merge pe principiul „cine are mai multe relatii face legea!”. r
In final, se pune intrebarea: mai merita sa lucrezi in Romania?r
r
Marius Cristescu, Bega Grup:r
1) E foarte bine ca s-a publicat aceasta lista, dar trebuia sa fie mult mai exacta: cat sunt penalitati si care sunt debitele. r
2) Nu, nu e vorba de asta, e foarte bine ca a aparut, dar este perfectibila. Faptul ca apari pe lista te face sa rezolvi problema. r
3) Parerea mea este ca toate datoriile de dupa privatizare se pot recupera. Cred ca cine are esalonari se va tine de ele, altfel vin penalitatile dinainte de privatizare care sunt un dezastru. Insa interpretarea ca un om de afaceri are atatea datorii este total eronata. r
4) Sistemul de compensari merge total defectuos si sigur ca se pot face imbunatatiri, dar numai impreuna cu oamenii de afaceri, pentru a se debloca platile.r
r
Corneliu Iacobov, RAFO Onesti:r
1) Nu-mi dau seama, deocamdata.r
2) Nu cred.r
3) La societatile viabile, este posibila recuperarea datoriilor, dar la cele neviabile, fara piata de desfacere, nu cred sa fie posibila.r
4) Din cauza tranzitiei. Este greu sa rentabilizezi o companie care are tehnologii invechite. E nevoie de timp pentru asta. In plus, multe sunt datorii istorice, preluate la privatizare. Nu poti face minuni peste noapte.