Romania dispune in momentul de fata de un numar de 17 aeroporturi, din care patru, respectiv Otopeni, Baneasa, Timisoara si Kogalniceanu-Constanta, sunt acreditate pentru trafic aerian international si se afla in subordinea Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei (MLPTL). Celelalte 13 aeroporturi au fost transferate in urma cu cativa ani in administrarea Consiliilor Locale. Din punctul de vedere al numarului de pasageri, doar doua aeroporturi indeplinesc insa criteriile de performanta. Timisoara si Otopeni atrag anual un numar de calatori aproape de trei ori mai mare decat cel de pe restul aeroporturilor.
Anul trecut, pe Aeroportul International Bucuresti Otopeni (AIBO) au fost inregistrate aproximativ 33.000 de miscari de aeronave (aterizari si decolari), in timp ce numarul pasagerilor care au utilizat serviciile aeroportului a fost de doua milioane. „In 2001, se constata o crestere medie a numarului pasagerilor de 8-9% pe luna”, a declarat Gabriel Tara, directorul general al aeroportului.
Potrivit secretarului de stat in MLPTL, Ion Selaru, in cazul aeroportului Otopeni a fost aprobata o strategie de dezvoltare si modernizare care prevede masuri esalonate pana in 2015. „Pentru anul acesta, exista solicitari pentru investitii in valoare de circa 90 de miliarde de lei (trei milioane de dolari)”, a spus Selaru.
Aleodor Francu, fostul sef al Autoritatii Aeronautice Civile, este de parere ca Romania nu mai are nevoie de toate cele 17 aeroporturi. „Cred ca in final trebuie gasite solutii de pastrare a aeroporturilor in functie de potentialul economic al zonei respective”, spune Francu. El ofera exemplul Tarom, care in ultimii ani a redus semnificativ traficul catre anumite destinatii interne, din lipsa de pasageri. In aceste conditii, cea mai buna solutie ar fi orientarea catre transportul aerian de tip business. Francu spune ca, cel putin in urmatorii cinci ani, vor avea de castigat companiile aeriene care dispun de aeronave cu numar mic de calatori.
Solutia prezentata de Aleodor Francu este confirmata de mai multe companii aeriene private care doresc sa atace piata interna. Recent infiintata companie Angel Airlines a anuntat de la bun inceput ca se va orienta spre oamenii de afaceri, acestia reprezentand aproximativ 80% din calatorii care folosesc avionul ca mijloc de transport pe rute interne. Pe 22 august a fost operat primul zbor cu avioanele companiei pe ruta Baneasa-Baia Mare. Azad Khorso, proprietarul companiei, sustine ca urmatoarea tinta vizata este aeroportul din Targu Mures. Acest aeroport intra si in calculele proiectelor pentru Dracula Land. Alegerea orasului Sighisoara ca amplasament al parcului de distractii a avut in vedere si legaturile de infrastructura: 50 de km de la Aeroportul Targu Mures si 100 de km de la Aeroportul din Sibiu. Desi au ratat posibilitatea unui amplasament pentru Dracula Land la Bran, oficialitatile judetului Brasov nu au renuntat la ideea construirii unui aeroport in orasul de sub Tampa. Conform declaratiilor primarului brasovean Ioan Ghise, costurile pentru constructia unui aeroport international s-ar putea ridica la 250 de milioane de dolari, dar pentru inceput va fi construita o pista cu aerogara, numai pentru zboruri interne. In jurul acestei piste ar urma sa se dezvolte viitorul aeroport.
Doua milioane de euro pentru Arad
Ion Selaru spune ca si pentru Aeroportul Baneasa a fost aprobat un plan de dezvoltare. „Au existat imixtiuni pentru inchiderea aeroportului din partea celor care si-au construit vile in apropiere, dar noi nu tinem cont de asta. Orice oras mare are doua aeroporturi, iar Baneasa se va specializa pe trafic intern”, a explicat Selaru.
In privinta aeroporturile aflate in administrarea consiliilor locale, Selaru a declarat ca dezvoltarea acestora va fi sustinuta si din Fondul Aviatiei Civile. Unul dintre aeroporturile care au solicitat finantare este cel de la Tulcea, care inregistreaza un trafic redus, dar are nevoie de fonduri pentru intretinere. „Au fost solicitate 30 de miliarde de lei, dar cred ca, cu sase-sapte miliarde de lei, il vom putea mentine operational”, a aratat Selaru. Acesta a mai spus ca intretinerea pistelor si a echipamentelor aeroportuare de la Tulcea este necesara, mai ales ca exista posibilitatea ca aceasta zona sa redevina tentanta din punct de vedere turistic.
In timp ce unele autoritati locale cauta solutii pentru construirea unor noi aeroporturi, lucrarile de modernizare la doua aeroporturi – Cluj si Iasi – au fost stopate, din cauze diferite. La Iasi, conducerea Consiliului Judetean a reziliat contractul privind efectuarea lucrarilor de modernizare, incheiat cu firma Inproiect. Lucian Flaiser, presedintele Consiliului Judetean Iasi, considera ca Inproiect a prejudiciat administratia locala cu 2,7 miliarde lei, prin derularea acestui contract. De cealalta parte, patronul firmei Inproiect, Gheorghe Ionescu, considera ca aceasta decizie este un abuz din partea Consiliului Judetean, in conditiile in care aceasta institutie datoreaza firmei peste 700 de milioane de lei. La Cluj, conflictul privind finantarea lucrarilor a aparut intre Consiliul Judetean si Consiliul Local Cluj-Napoca. Conform unui protocol incheiat intre cele doua administratii, Consiliul Local trebuia sa aloce cate 120 miliarde lei in anii 2000 si 2001, dar nu a alocat nici un ban. Povara a cazut pe umerii Consiliului Judetean, care a alocat anul acesta 12 miliarde lei pentru modernizare, dar ar mai fi nevoie de inca sapte miliarde lei. „Pana cand vom face rost de acesti bani, vom ingheta toate lucrarile. Am luat deja masuri pentru conservarea lucrarilor”, afirma Serban Gratian, presedintele Consiliului Judetean Cluj.
Cum obiceiul functionarilor romani este sa se certe pe surse de finantare, solutia a fost gasita de autoritatile din Arad. Pentru constructia unui terminal de marfuri in incinta aeroportului aradean s-a obtinut o finantare de doua milioane de Euro de la Uniunea Europeana. Consiliul Judetean urmeaza sa acopere din surse proprii diferenta pentru finantarea lucrarilor, respectiv 700.000 de euro.