Simulările unui impact potențial cu asteroidul Bennu au dezvăluit drumul periculos pe care va păși omenirea, sugerând ce ar fi nevoie pentru a supraviețui unei asemenea catastrofe.
A trecut mult, mult timp de când Pământul a fost lovit de un asteroid mare, dar asta nu înseamnă că suntem feriți. Spațiul este plin de roci, iar multe dintre ele se plimbă pe traiectorii care le-ar putea aduce într-un contact violent cu planeta noastră.
Unul dintre aceștia este asteroidul Bennu. În doar 157 de ani, mai precis în septembrie 2182 d.Hr., asteroidul Bannu s-ar putea ciocni cu Pământul.
Oamenii de știință au simulat prăbușirea asteroidului Bennu pe Pământ
Această șansă este de doar 1 din 2.700, sau 0,04 la sută. Dar asta nu zero, potrivit Science Alert. Pentru a fi pregătiți de ce e mai rău, climatologii din Coreea de Sud au modelat ce s-ar întâmpla dacă ar avea loc o astfel de coliziune, mai ales având în vedere că ultimul impact major cu un asteroid, de acum 66 de milioane de ani, cunoscut sub numele de Chicxulub, este implicat în extincția dinozaurilor.
Temperaturile medii globale vor scădea cu 4 grade Celsius, iar precipitațiile globale vor scădea cu 15%
Bennu, cu o dimensiune de 500 de metri, este considerabil mai mic decât dimensiunea estimată de 10 până la 15 kilometri, ca a lui Chicxulub – dar chiar și așa, rezultatele sunt alarmante. „Simulările noastre, care injectează până la 400 de milioane de tone de praf în stratosferă, arată perturbări marcante ale climei, chimiei atmosferice și fotosintezei globale”, scriu Lan Dai și Axel Timmerman de la Universitatea Națională Pusan din Coreea de Sud.
„Se estimează că temperaturile medii globale vor scădea cu 4 grade Celsius, iar precipitațiile globale vor scădea cu 15%, conform simulărilor”, adaugă oamenii de știință.
Efectele unui impact de dimensiuni medii până la mari nu sunt pe deplin cunoscute; un astfel de eveniment catastrofal ar putea avea consecințe de lungă durată și de anvergură. Oamenii de știință au investigat efectele impactului Chicxulub pe baza înregistrărilor geologice, fosile, care se combină pentru a crea o imagine destul de sumbră.
Pentru a înțelege efectele impactului, Dai și Timmerman au folosit supercomputerul Aleph de la Centrul IBS pentru Fizica Climei al universității pentru a simula un asteroid de 500 de metri care se ciocnește cu Pământul, inclusiv simulări ale ecosistemelor terestre și marine, omise din simulările anterioare.
Nu ciocnirea ar devasta Pământul, ci ceea ce va urma
Nu ciocnirea este cea care ar devasta Pământul, ci ceea ce va urma. Un astfel de impact ar elibera 100 până la 400 de milioane de tone metrice de praf în atmosfera planetei, perturbând chimia atmosferei, estompând Soarele suficient de mult pentru a interfera cu fotosinteza.
Pe lângă scăderea temperaturii și a precipitațiilor, rezultatele au arătat o epuizare a stratului de ozon, de 32%. Studiile anterioare au arătat că epuizarea stratului de ozon poate devasta viața vegetală a Pământului. „Iarna cu impact brusc ar oferi condiții climatice nefavorabile pentru creșterea plantelor, ceea ce va duce la o reducere inițială cu 20 până la 30% a fotosintezei în ecosistemele terestre și marine”, spune Dai. „Acest lucru ar cauza perturbări masive în securitatea alimentară globală”, adaugă el.
„În medie, asteroizii de dimensiuni medii se ciocnesc cu Pământul la fiecare 100 până la 200 de mii de ani”, spune Timmermann. „Înseamnă că strămoșii noștri umani ar fi putut experimenta unele dintre aceste evenimente de schimbare a planetei, cu impact potențial asupra evoluției umane și chiar asupra propriei evoluții genetice”, conchide acesta.
