Noile cercetări arată că oxidarea fierului în rocile de pe Marte a fost rezultatul prezenței apei, mai degrabă decât al oxidării uscate a hematitului, așa cum se credea anterior.

„Am încercat să creăm o replică a prafului de pe Marte, în laborator, folosind diferite tipuri de oxid de fier”, explică geologul Adomas Valantinas de la Universitatea Brown din SUA.

„Am descoperit că ferihidrita amestecată cu bazalt, o rocă vulcanică, se potrivește cel mai bine cu mineralele aduse de navele spațiale de pe Marte”, sublinia el, potrivit Science Alert.

Motivul pentru care Marte are culoarea roșie

Cercetătorii au recreat praful marțian măcinând particule la o dimensiune de doar o sutime din lățimea unui fir de păr uman, pentru a compara modul în care acesta reflectă lumina cu observațiile de pe planetă. Dacă teoria se dovedește corectă, ar putea oferi indicii despre mediul de pe Marte în trecut.

Formarea ferihidritei necesită prezența apei reci, sugerând că planeta ar fi putut fi mai locuibilă în urmă cu miliarde de ani.

Nu mai există nicio îndoială că, pe vremuri, apa a ajuns pe suprafața planetei roșii. Un corp de dovezi colectate de roveri indică un Marte cândva îmbibat de apă. Dar observațiile asupra prafului marțian colectat de navele spațiale care studiază planeta nu au arătat nicio dovadă a apei.

Mineralul responsabil pentru nuanța roșie a planetei Marte

Acest lucru i-a dus pe oamenii de știință la concluzia că mineralul responsabil pentru nuanța roșie a planetei Marte trebuie să fie hematitul, care se formează în condiții uscate și poate avea o culoare roșiatică. Conform acestui model, hematitul s-a format după ce apa a dispărut de pe suprafața planetei Marte.

Cu toate acestea, Valantinas și colegii săi au demonstrat că un alt mineral, ferihidrita, este o variantă plauzibilă pentru culoarea roșie a planetei Marte. Acesta este un mineral de oxid de fier care se formează rapid în prezența apei reci, iar oamenii de știință au crezut anterior că ar putea juca un rol în nuanța de roșu.

Indicii despre mediul de pe Marte

Cercetătorii au recreat praful marțian măcinând particule la o dimensiune de doar o sutime din lungimea unui fir de păr uman, pentru a compara modul în care acesta reflectă lumina, cu observațiile de pe planetă.

Dacă teoria se dovedește a fi corectă, ar putea oferi indicii despre mediul din trecut de pe Marte. Formarea ferihidritei necesită prezența apei reci, sugerând că planeta ar fi putut fi mai locuibilă în urmă cu miliarde de ani.

„A existat vreodată viață? Pentru a afla asta, trebuie să cunoști condițiile care erau prezente în timpul formării acestui mineral”, a adăugat Adomas Valantinas.

”Odată ce vom aduce aceste mostre prețioase în laborator”, spune fizicianul Colin Wilson de la Agenția Spațială Europeană, „vom putea măsura exact cât ferihidrit conține praful și ce înseamnă acest lucru pentru istoria apei – și a posibilității vieții – pe Marte”.