Arhitecţii atrag atenţia asupra faptului că lucrările presupun construirea unor rampe de intrare a mașinilor în pasaje cu lungimea de 400 metri fiecare. Pe toate cele trei bulevarde (Aviatorilor, Kiseleff şi Prezan) se vor construi rampe de intrare şi ieşire (două pe ambele sensuri), cumulând un total de aproape cinci kilometri.
Proiectul este legat de construcția parcării subterane de la Charles de Gaulle, căreia i se va alătura un „mall subteran“ de 8.000 mp. Acesta necesită, conform proiectului, o arie de câteva mii de metrii pătraţi de trepte de acces în subteran, chiar la intrarea în Herăstrău pe la Charles de Gaulle.
„S-a creat o presiune venită din partea locuitorilor zonei de Nord a Bucureştiului. Interesul comun ar trebui să primeze în această situaţie. Noi ne-am reluat cererea de înscriere a celor trei bulevarde în categoria de monumente naţionale“, a declarat Mircea Ochinciuc, Președintele OAR București.
Proiectul face parte din programul electoral asumat de primarul Bucureştiului Sorin Oprescu, care a început cu parcajul subteran de la Universitate şi care va continua cu Piaţa Charles de Gaulle. Lucrările de la Aviatorilor presupun un efort investiţional de circa 40 mil. euro asumat de Primăria Bucureşti şi 60 mil. euro ce vin de la Romstrade, firmă controlată de Nelu Iordache, care va primi şi drept de concesiune pe 49 de ani asupra parcării şi a zonei comerciale. Lucrările la parcarea subterană de 603 locuri se vor întinde pe doi ani, conform planurilor primăriei.
Zonă protejată
Arhitecţii care se opun acestui proiect au realizat un studiu istoric pentru a demonstra faptul că bulevardele Aviatorilor, Kiseleff și Prezan se constituie într-un ansamblu istoric clasa A, de importanță națională. Ministerul Culturii și Patrimoniului Național a declinat însă clasarea și a acordat aviz favorabil construirii pasajelor, invocând motive care nu sunt reale, spun arhitecţii.
„Primăria motivează aceste pasaje din centrul oraşului prin canalizarea traficului dinspre Nord spre Sud, când de fapt ar trebui descurajat traficul în centru şi direcţionat pe inele periferice cu capilare care să ofere acces în cartiere. Totul este pentru cei care şi-au făcut case în Voluntari şi Corbeanca şi care se blochează la Aviatorilor“, a menţionat arhitectul Dan Marin.
Şoseaua Kiseleff şi bulevardul Aviatorilor nu sunt simple căi de circulaţie, spun opozanţii proiectului, ci artere cu o semnificaţie specială pentru capitala României. După modelul bulevardelor din marile capitale europene, ele au fost amenajate pe parcursul secolului al XIX-lea şi în primele decenii ale secolului XX ca axe urbane ce făceau legătura între oraş şi zona verde din nord, urmând o concepţie artistică în care aliniamentul de arbori şi masivul vegetal joacă un rol esenţial.
Citeşte şi Când vor avea bucureştenii destule locuri de parcare
Click pentru mărire
Simulările prezentate în galeria foto au fost realizate de arhitectul Dan Marin