Viitorul preşedinte al Statelor Unite – fie democratul Barack Obama, fie republicanul John McCain – va trebui să gestioneze cea mai gravă criză economică din ultima jumătate de secol, să rezolve două conflicte militare încă deschise şi să se confrunte cu ambiţiile Rusiei.
Impactul pe care l-ar putea avea asupra Romåniei rezultatul scrutinului din Statele Unite este destul de greu de conturat. Privit la rece, un succes al lui McCain ar fi de preferat. „Este un conservator de centru, cu politici moderate, raţionale. Nu în ultimul rånd, susţine necesitatea unei politici ferme a SUA pe plan extern. În contextul actual, cånd Rusia se trezeşte la viaţă şi se prefigurează un nou Război Rece, Romånia are nevoie de o Americă puternică“, arată analistul politic Cristian Ghinea. El spune că istoria ne demonstrează că atitudinea fermă a SUA din anii ‘50, în epoca Truman, sau ’80, în perioada Reagan, a ajutat semnificativ mai mult ţara noastră în relaţia cu URSS decåt strategiile unor „împăciuitorişti“ de tipul lui Carter. „Din păcate, Obama nu are nici gustul şi nici caracterul necesar pentru a face faţă cu succes Rusiei“, adaugă Ghinea. Totuşi, Obama nu este genul care să capituleze. Deşi a afirmat, de exemplu, că ar fi dispus să negocieze cu liderii iranieni, senatorul democrat nu a exclus posibilitatea unei intervenţii militare în Iran şi a declarat că preferă „o diplomaţie personală agresivă“. În ceea ce priveşte acţiunile la nivel internaţional ale Statelor Unite, Barack Obama s-a declarat un suporter al alianţelor între naţiuni.
Candidatul democrat nu stă prea bine nici din punctul de vedere al strategiei economice, consideră Cristian Ghinea. „Ceea ce propune acesta e dezastruos, e practic o răsturnare a logicii relaţiei dintre cetăţean şi stat“, explică el, referindu-se la promisiunile lui Obama privind taxele.
Povara deficitului bugetar american
În această privinţă, însă, nici Obama, nici McCain nu se află într-o poziţie prea comodă. Ambii vor fi forţaţi de criza financiară, de urgenţa reformării sistemului public de asigurări de sănătate şi de îmbătrånirea populaţiei să adåncească şi mai mult deficitul bugetar. Pur şi simplu, niciunul dintre ei nu poate evita acest lucru, deşi obiectivele lor sunt diferite: relansarea economică prin stimularea iniţiativei private, pentru McCain, respectiv ieşirea din criză prin reducerea poverilor fiscale pentru cei cu venituri mici şi promovarea tehnologiilor înalte, cu scopul creşterii productivităţii, la Barack Obama. Viitorul preşedinte va mai avea de rezolvat şi problema spinoasă a uriaşului nivel al datoriei publice, care, potrivit estimărilor Departamentului Trezoreriei, a depăşit în acest an pragul de 9.000 de miliarde de dolari, echivalentul a ceva mai puţin de trei sferturi din PIB.
Programele celor doi diferă în puncte esenţiale: în vreme ce McCain este un susţinător al politicilor republicane (comerţ liber, impozite mai mici pentru toată lumea, responsabilitate fiscală), Obama susţine şi el reduceri de impozite, însă în mod selectiv, avantajånd familiile cu venituri de sub 250.000 de dolari pe an. O analiză a programelor economice ale celor doi realizată de Tax Policy Center, un think tank independent format printr-un joint venture între Urban Institute şi Brookings Institution, arată că impactul propunerilor fiscale ale ambilor candidaţi se va traduce în deficite suplimentare pe parcursul deceniului 2009-2018. Pe scurt, planul lui Barack Obama, dacă ar fi pus în aplicare în forma prezentată, ar majora deficitul bugetar, pe tot parcursul acestei perioade, cu 3.500 de miliarde de dolari peste nivelul prognozat, în timp ce acela al lui McCain l-ar mări cu 5.000 de miliarde. Nivelul de referinţă al deficitului cumulat între 2009 şi 2018 este estimat de către Congressional Budget Office (CBO), organism parlamentar însărcinat cu elaborarea de proiecţii bugetare pe termene de cåte zece ani, pe baza cărora Congresul discută propunerile de buget înaintate de către Executivul american. Pentru intervalul 2009-2018, CBO prevede un deficit bugetar cumulat de 2.300 de miliarde de dolari. În consecinţă, totalul deficitului prognozat de programele celor doi se ridică la 5.867 de miliarde de dolari în cazul lui Obama, faţă de 7.373 de miliarde în cazul planului lui McCain. Pe de altă parte, însă, John McCain va reduce impozitele suportate de populaţie cu 4.200 de miliarde de dolari, în vreme ce programul contracandidatului său implică reduceri de impozite de numai 2.900 de miliarde de dolari.
Establishmentul dictează politica SUA
Puţini dintre cei atenţi la fenomenul politic din SUA sunt tranşanţi în ceea ce priveşte cea mai bună opţiune pentru Romånia. Vasile Puşcaş, fostul negociator-şef al Romåniei cu Uniunea Europeană, se plasează în categoria indecişilor. „Atunci cånd te gåndeşti la impactul pe care succesul unuia sau altuia dintre candidaţi l-ar putea avea asupra Romåniei, e chiar mai dificil să spui cine ar fi mai bine să cåştige“, afirmă acesta.
Şi Silviu Hotăran, fostul manager al Microsoft Romånia, spune că, deşi e foarte interesat de campania electorală de peste Ocean, nu şi-a dat seama – încă – dacă şi cum ne va influenţa rezultatul alegerilor din 4 noiembrie. „E greu de anticipat ce se va întåmpla, în condiţiile în care statul se implică atåt de mult în economie. Eram obişnuiţi ca în capitalism statul să aibă o implicare minimă şi iată că influenţa lui a crescut brusc, ceea ce, trebuie să recunoaştem, ne-a luat prin surprindere. De aceea e aşa de dificil să estimezi ce impact va avea succesul lui Obama sau al lui McCain asupra lumii, în general, şi a Romåniei, în special“, declară acesta.
Probabil că, din punctul nostru de vedere, în prezent ieşirea din criză a Americii este problema numărul unu, înaintea eliminării vizelor (care ar putea să aibă, în primul rånd, o relevanţă mai degrabă turistică şi probabil mai puţin asupra emigraţiei, fie ea temporară sau nu) sau a angajamentelor Romåniei în teatrele de conflict din Asia Centrală.
„Indiferent de cine va ieşi preşedinte peste Ocean, în viaţa noastră nu se vor schimba prea multe. Nici relaţiile economice nu vor creşte exploziv, nici în programul Visa Waiver nu vom intra prea curånd. Aşadar, aceste alegeri nu au, pentru noi, o importanţă majoră“, afirmă secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din Romånia, Cristian Pårvan, care se declară neinteresat de scrutin. „De altfel, dacă vă uitaţi cu atenţie, în niciuna din ţările importante ale lumii schimbările de conducători nu aduc şi schimbări majore în politică sau în economie. Pentru că, de fapt, establishmentul este cel care dictează“, completează el.
«Indiferent de cine va ieşi preşedinte peste Ocean, în viaţa noastră nu se vor schimba prea multe. Nici relaţiile economice nu vor creşte exploziv.»
Cristian Pårvan, secretar general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din Romånia
937,7 mil. de dolari este suma strånsă din donaţii pentru campania electorală, pånă la sfårşitul lunii septembrie, de către cei doi candidaţi pentru fotoliul de la Casa Albă, senatorii John McCain şi Barack Obama. Candidatul democrat şi-a surclasat decisiv rivalul, cu peste 620 de milioane de dolari, faţă de doar 315,7 milioane, cåt a adunat McCain. La aceste sume se adaugă alte peste 500 de milioane de dolari, cåt au adunat partidele care îi susţin
