Capital: La inceputul acestui an ati anuntat inchiderea fabricii de imbuteliere de la Brasov. Care au fost motivele acestei decizii ?
O’Beirne: Pana in 1999, in Romania existau trei companii distincte de imbuteliere a bauturilor racoritoare, care apartineau grupului Coca-Cola. O companie detinea fabricile din sudul tarii, alta pe cele din Constanta, iar cea de-a treia pe cele din nord-estul si vestul tarii (Timisoara, Oradea, Iasi si Brasov). La inceputul anului 2000, compania Coca-Cola HBC a preluat afacerile celorlalte doua companii. Cu aproape 25.000 de angajati si fabrici in 27 de tari, Coca-Cola HBC este a doua companie ca marime din grupul Coca-Cola. 2.500 dintre acestia lucreaza in Romania, iar 315 in Republica Moldova. Bineinteles ca o asemenea fuziune presupune adoptarea unui plan de restructurare si eficientizarea activitatii. Era vorba de strategii diferite de distributie a bauturilor, o varietate de resurse de productie. Pentru imbunatatirea productivitatii si eficientizarea activitatii, am ajuns la concluzia ca cel mai bine ar fi sa realocam operatiunile de imbuteliere din Brasov.

Capital: Ce s-a intamplat cu angajatii si echipamentele de acolo ?
O’Beirne: O parte din echipamente au fost realocate celorlate unitati de productie. In final, 80 dintre cei 243 de angajati si-au pierdut locurile de munca, dar au primit din partea companiei contravaloarea salariului pe mai multe luni. Mai mult de 40 de locuri de munca au fost create la alte fabrici, dar din ratiuni familiale angajatii respectivi nu au dorit sa se mute din Brasov.
Capital: Intentionati sa mai inchideti si alte fabrici ?
O’Beirne: Nu avem astfel de planuri in momentul de fata. Trebuie sa se inteleaga ca a trebuit sa inchidem fabrica de imbuteliere de la Brasov deoarece am fost nevoiti sa investim serios in capacitatea de productie din Bucuresti. Pentru ca a fost prima fabrica a grupului din Romania, avea nevoie urgenta de retehnologizari. In definitiv, este vorba de un oras cu peste doua milioane de locuitori, unde cererea de bauturi racoritoare este foarte mare.

Capital: Cum ati caracteriza evolutia financiara a companiei anul trecut ?
O’Beirne: Eu as spune ca rezultatele din 2001 au fost peste asteptarile actionarilor Coca-Cola HBC. In perioada 1999-2001 profitul a crescut cu 20% anual. Din 2000, o data cu finalizarea fuziunii, am reusit sa imbunatatim semnificativ intreg fluxul financiar. Pentru 2002, ne gandim la dublarea vanzarilor si, implicit, a profitului, comparativ cu 2001. Nu trebuie sa ocolim faptul ca situatia economica din Romania s-a imbunatatit semnificativ si ca ne gasim in cel de-al treilea an de crestere a PIB-ului. In momentul de fata suntem lideri de piata la bauturile racoritoare carbogazoase (Coca-Cola, Fanta si Sprite). Daca vorbim despre segmentul de apa plata sau bauturi energizante, ei bine, aici nu suntem lideri de piata.
Capital: si totusi romanii sunt in continuare foarte sensibili la preturile bauturilor racoritoare, iar principalul competitor practica preturi mai mici.
O’Beirne: Intr-o economie in care veniturile lunare ale cetatenilor nu sunt chiar atat de mari, cu siguranta ca toata lumea este atenta la pretul pe care trebuie sa-l plateasca pentru o sticla de bautura racoritoare. Chiar si in SUA, americanii sunt foarte atenti chiar si la cea mai mica crestere a preturilor. Cat despre competitorii nostri, nu pot spune decat ca ne gasim pe o piata libera, unde fiecare este liber sa aplice propria strategie. In definitiv, competitia este buna pentru afaceri.

Capital: Aveti ceva de reprosat actualului guvern ?
O’Beirne: Rolul Guvernului este sa emita legi, sa le aplice, sa asigure stabilitate legislativa, precum si un mediu corect si transparent pentru desfasurarea afacerilor. Rolul nostru este acela de a vinde bauturi racoritoare. Noi nu suntem politisti, dar, din ceea ce citim in ziare, se pare ca in anii trecuti anumite companii din aceasta industrie au fost favorizate de autoritati. Nu este treaba noastra sa verificam acuratetea acestor informatii, dar, daca ar fi adevarate, consideram ca acest lucru nu este corect pe o piata care se vrea libera. Coca-Cola a investit peste 300 de milioane de dolari intr-o companie care, in acest moment, este condusa aproape in totalitate de angajati romani. Singurul lucru pe care il cerem autoritatilor este stabilitate legislativa, pentru ca in momentul in care planifici investitii anuale de zeci de milioane de dolari, ai nevoie de stabilitate. Avem nevoie de transparenta, dar, mai ales, avem nevoie de un mediu de afaceri pozitiv.
Capital: O parte din bautorii de Coca-Cola spun ca gustul acestui produs vandut in Romania este diferit de cel din Marea Britanie .
O’Beirne: Unele persoane sunt intr-adevar de aceasta parere, dar singura diferenta poate veni din indulcitorul folosit intr-o tara sau alta. In ceea ce priveste apa folosita, nu poate fi vorba de diferente semnificative sau de vreo influenta a gustului acestei bauturi racoritoare. Cred insa ca foarte multi sunt adevarati experti in degustarea acestei bauturi racoritoare.    

B~uturi racoritoare de un miliard de dolari

Coca-Cola HBC si European Drinks sunt principalii jucatori pe piata romaneasca a bauturilor racoritoare de aproape un miliard de dolari. Quadrant Amroq Beverages, compania care detine franciza Pepsi pentru Romania, a avut in ultimii cinci ani doar rolul outsiderului incapabil sa tina pasul cu doua companii care detin impreuna mai mult de 85% din piata.
Studii de piata releva faptul ca pe segmentul bauturilor racoritoare carbogazoase, Coca-Cola detine peste 50% din piata, dar pe ansamblul intregii piete a bauturilor racoritoare European Drinks este pe primul loc. In 2001, grupul de firme care apartine fratilor Micula a avut o cifra de afaceri de peste 500 de milioane de dolari, in timp ce firma care imbuteliaza Pepsi in Romania a vandut de doar putin peste 40 milioane de dolari. Quadrant a investit pana acum in Romania 80 de milioane de dolari, iar European Drinks peste 250 de milioane de dolari. Coca-Cola HBC a investit la randul sau peste 300 de milioane de dolari.

Bani putini, consum redus

Doar 75,8 litri de bauturi racoritoare consuma anual un roman. Cand vine voba de ape minerale, cifrele arata un consum si mai mic, doar putin peste 36 de litri. Motivele sunt generate, in primul rand, de nivelul de trai, dar si de lipsa unei educatii in privinta consumului apei minerale. Comparativ, ungurii au consumat anul trecut mai mult de 100 de litri de bauturi racoritoare pe cap de locuitor. Analistii spun ca, in perioda urmatoare, consumul de bauturi racoritoare necarbonatate (sucuri naturale si energizante) va creste simtitor. Anul trecut, romanii au cumparat sucuri naturale de 50 de milioane de dolari, pe o piata in care lupta este mult mai acerba decat pe aceea a bauturilor carbogazoase. Apele minerale au adus, la randul lor, incasari de peste 100 de milioane de dolari, iar bauturile energizante de doar trei-cinci milioane de dolari.