Mărțișorul este un simbol străvechi al primăverii și al începutului unui nou ciclu de viață
Mărțișorul, simbol străvechi al primăverii și al începutului unui nou ciclu de viață, este încărcat de semnificații și tradiții care s-au transmis din generație în generație.
În credințele populare românești, acesta este considerat un talisman care aduce noroc și protecție împotriva energiilor negative.
Evoluția Mărțișorului
Tradiția Mărțișorului își are originile în vremuri străvechi, fiind transmisă din generație în generație de-a lungul mileniilor. Potrivit unui Dicționar de Mitologie din 1997, numeroși etnologi susțin că denumirea „Mărțișor” provine din latină, de la „Martius” – luna dedicată zeului Marte, protector al războinicilor și al agriculturii, care anunță renașterea naturii.
Cunoscut și sub numele de Mărțișug sau Marț, acest obicei a fost consemnat de cercetătorii începutului de secol XX ca o tradiție specifică datei de 1 martie, regăsită nu doar la români, ci și la moldoveni, macedoneni, bulgari și albanezi.
Conform tradițiilor, Mărțișorul nu doar că aduce noroc, dar are și rol protector. Se spune că acesta ne apără de deochi, de boli și de razele puternice ale soarelui. Pentru a-i spori eficiența, șnurul trebuie legat la încheietura mâinii cu un nod protector, care ține răul departe.
Împletirea firului alb și roșu simbolizează echilibrul dintre masculin și feminin, rațiune și emoție, iarnă și vară, renașterea și începutul unei noi etape a vieții.
- Momentul prinderii Mărțișorului: Se spune că acesta trebuie prins la piept sau la mână înainte de răsăritul soarelui pe 1 martie.
- Durata purtării: Mărțișorul trebuie purtat până la primele semne clare ale primăverii: înflorirea pomilor, sosirea berzelor sau cântecul cucului.
- Unde se leagă după purtare: După această perioadă, Mărțișorul nu se aruncă, ci se leagă de ramurile unui pom înflorit, pentru a aduce noroc și belșug.
Zilele Babelor și Mărțișorul arată cum va fi norocul
În perioada 1-9 martie, se aleg „Babele”, zile ce arată cum va fi norocul în anul respectiv. Se crede că Baba Dochia își scutură cojoacele, determinând schimbările de vreme. În Ardeal, femeile evită să lucreze cu fusul în această perioadă, pentru a nu atrage asupra lor blestemele Babei Dochia.
În unele zone ale Moldovei și Bucovinei, fetele purtau la gât monede de aur sau argint, legate cu fir alb-roșu, timp de 12 zile. Ulterior, moneda era folosită pentru a cumpăra brânză albă, crezându-se că aceasta va aduce frumusețe și sănătate pe tot parcursul anului.
Dăruirea Mărțișorului înseamnă a îndupleca soarele să aducă sănătate, fericire și iubire
A oferi un Mărțișor cu suflet curat unei persoane dragi înseamnă, potrivit credințelor populare, a îndupleca soarele să aducă sănătate, fericire și iubire. Bărbații care dăruiesc mărțișoare femeilor le oferă, de fapt, un simbol al armoniei și al bunei înțelegeri.
În diferite zone ale României, Mărțișorul are interpretări și tradiții specifice:
- În Banat și Oltenia, Mărțișorul este oferit de femei bărbaților, spre deosebire de alte regiuni unde tradiția este inversată.
- În Dobrogea, copiii poartă Mărțișorul până la venirea berzelor, iar apoi îl agață de un copac roditor pentru noroc.
- În Bucovina, obiceiul spune că Mărțișorul trebuie purtat timp de două săptămâni, iar apoi aruncat în direcția de unde vine soarele pentru a atrage energia pozitivă.
Deși tradițiile legate de Mărțișor s-au modernizat, simbolismul acestuia rămâne la fel de puternic. Astăzi, Mărțișorul este un gest de apreciere și respect, fiind oferit nu doar în familie, ci și colegilor sau prietenilor. În unele școli și instituții, copiii și profesorii organizează târguri de Mărțișor, promovând astfel tradițiile locale și meșteșugurile populare.
Mărțișorul rămâne o tradiție vie, păstrându-și farmecul și simbolismul de-a lungul secolelor.
