Criză în Guvern după furtul tezaurului dac din Olanda
Coiful de Aur de la Coțofenești. Guvernul României se confruntă cu o situație tensionată după furtul unor artefacte de mare valoare din patrimoniul național, expuse la Muzeul Drents din Olanda.
Incidentul a ridicat semne de întrebare asupra modului în care a fost organizată această expoziție și a atras atenția asupra unor posibile deficiențe administrative.
Întrebat de ce nu a existat o Hotărâre de Guvern pentru mutarea tezaurului în Olanda, în condițiile în care pentru expozițiile de la Roma și Lisabona au fost emise astfel de documente, premierul Marcel Ciolacu a recunoscut această lipsă procedurală și a promis clarificări.
Declarația sa a fost făcută după ceremonia dedicată Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului.
Celulă de criză și verificări la Ministerul Culturii
Coiful de Aur de la Coțofenești. Ca răspuns la acest incident, prim-ministrul a anunțat înființarea unei celule de criză la nivel guvernamental și a dispus trimiterea Corpului de Control la Ministerul Culturii pentru a analiza întreaga documentație legată de expoziția din Olanda.
Printre piesele furate se numără Coiful de Aur de la Coțofenești și trei brățări dacice, obiecte de o valoare inestimabilă pentru patrimoniul național.
„Tezaurul se va întoarce în România și toate autoritățile statului lucrează la asta”, a afirmat Marcel Ciolacu, oferind asigurări că statul român face toate demersurile necesare pentru recuperarea acestor artefacte.
Cooperare între autoritățile române și cele olandeze
Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a subliniat că autoritățile din România colaborează strâns cu poliția olandeză încă din primele ore după comiterea furtului.
Echipe specializate din ambele țări lucrează la identificarea făptașilor și la recuperarea obiectelor furate.
Raluca Turcan trebuie să dea explicații
Fostul ministru al Culturii, Lucian Romașcanu, a atras atenția asupra unor nereguli legate de expoziția tezaurului dacic organizată la Muzeul Drents din Olanda. Conform declarațiilor sale, nu a existat o Hotărâre de Guvern (HG) care să aprobe oficial organizarea evenimentului, deși un astfel de act normativ este impus de o Ordonanță de Urgență (OUG) promovată chiar de fosta titulară a portofoliului Culturii, Raluca Turcan.
Romașcanu a explicat că, la data de 3 august 2023, Raluca Turcan a inițiat OUG nr. 27, care stabilește obligativitatea adoptării unei Hotărâri de Guvern pentru organizarea unor expoziții de o asemenea amploare. Cu toate acestea, fostul ministru afirmă că, pentru evenimentul de la Drents Museum, nu există un astfel de act normativ, deși expoziția a fost susținută și promovată la nivel oficial.
Discrepanțe legislative și cereri de explicații
Fostul ministru social-democrat solicită explicații din partea Ralucăi Turcan, mai ales că această situație contrastă cu abordarea Guvernului față de alte expoziții internaționale. Romașcanu amintește că pentru expoziția „Dacia – ultima frontieră a romanității”, organizată la Roma, Executivul a aprobat o Hotărâre de Guvern, respectând astfel normele legale impuse de OUG nr. 27/2023.
Această situație ridică semne de întrebare privind modul de aplicare a legislației și eventualele excepții făcute pentru expoziția din Olanda. În contextul acestor controverse, Lucian Romașcanu sugerează că este nevoie de clarificări pentru a asigura transparența procesului decizional și respectarea normelor stabilite.
În data de 10 iulie 2024, Raluca Turcan a scris pe pagina sa de Facebook despre entuziasmul său legat de expunerea tezaurului dacic la Muzeul Drents, subliniind că acest eveniment are loc într-unul dintre cele mai vechi și prestigioase muzee din Olanda.
Nu este exclusă implicarea clanului Remmo
Poliția olandeză desfășoară o anchetă complexă asupra unui jaf spectaculos de artă, având deja în atenție un suspect care a fost surprins de camerele de supraveghere ale muzeului cu cinci zile înainte de comiterea infracțiunii. Acest detaliu a atras atenția anchetatorilor, care încearcă să stabilească legăturile sale cu furtul și să obțină probe care să confirme implicarea sa.
Un element-cheie al investigației este un vehicul incendiat, despre care se crede că a fost utilizat de hoți pentru a fugi de la locul crimei. Autoritățile analizează traseul mașinii furate, încercând să stabilească conexiuni cu posibile grupuri infracționale. Printre acestea, clanul Remmo din Germania este una dintre principalele ținte ale investigației, fiind cunoscut pentru jafurile sale de artă de mare amploare.
Colaborarea dintre poliția olandeză și cea română joacă un rol esențial în această anchetă. Un număr impresionant de 35 de detectivi și specialiști investighează cazul, sub presiunea constantă a posibilității ca hoții să fondeze piesele de artă furate pentru a le valorifica sub formă de aur. Această metodă a fost folosită în trecut în cazuri similare, ceea ce face ca timpul să fie un factor crucial în recuperarea operelor de artă.
În acest context, oficialii români și-au exprimat îngrijorarea cu privire la măsurile de securitate ale muzeului olandez, considerând că protecția operelor nu a fost suficientă. Informațiile inițiale sugerează că în momentul jafului nu era prezent niciun paznic, ceea ce a facilitat furtul.
Ministrul Culturii din România, Natalia Intotero, a anunțat că va solicita o întâlnire cu autoritățile olandeze pentru a discuta despre recuperarea rapidă a pieselor de artă furate.
