„Legea fugarilor” a fost promulgată de Ilie Bolojan
Preşedintele interimar Ilie Bolojan a semnat, vineri, un decret care va zgudui lumea celor care au învățat să se ferească de justiție. Este vorba despre ‘Legea fugarilor’, un act normativ care transformă fuga de la executarea pedepsei într-o evadare, iar sancțiunile pentru cei care se ascund devin mult mai severe.
Modificări semnificative în Codul Penal
Legea, care a fost adoptată de Camera Deputaților în noiembrie 2023, a fost promulgată de Ilie Bolojan la aproape patru luni distanță, iar modificările nu sunt deloc de neglijat.
„Evadarea din starea legală de reţinere sau de deţinere se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani. Când evadarea este săvârşită prin folosire de violenţe sau arme, pedeapsa este închisoarea de la 1 la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi”, spune legea.
Mai mult, „Legea fugarilor” adaugă noi definiții ale evadării:
„Se consideră evadare: a) neprezentarea nejustificată a persoanei condamnate la locul de deţinere, la expirarea perioadei în care s-a aflat legal în stare de libertate; b) părăsirea, fără autorizare, de către persoana condamnată, a locului de muncă, aflat în exteriorul locului de deţinere; c) încălcarea de către persoana aflată în arest la domiciliu a obligaţiei de a nu părăsi imobilul ori nerespectarea de către aceasta a itinerariului sau condiţiilor de deplasare, stabilite potrivit legii.”
Consecințe pentru cei care nu se predau
Una dintre cele mai discutate prevederi ale actului este că „se consideră evadare şi fapta persoanei condamnată la pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau la pedeapsa închisorii de a nu se prezenta la organul de poliţie în vederea punerii în executare a mandatului de executare a pedepsei în termen de 7 zile de la data la care a rămas definitivă hotărârea prin care s-a dispus executarea pedepsei.”
Decizia nu a fost una ușor de luat, având în vedere contestațiile din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție, care, în decembrie 2023, a cerut intervenția Curții Constituționale. „Legea fugarilor” a fost contestată pe motiv de neconstituționalitate, însă în octombrie 2024, CCR a respins sesizarea, iar legea a fost validată.
Noi perspective asupra justiției și siguranței publice
Acum, cei care sunt pe cale să devină victime ale acestui act normativ nu mai au nicio scuză: o fugă mai lungă de șapte zile nu înseamnă doar o perioadă de libertate, ci o condamnare suplimentară. Legea, după cum arată expertiza, are scopul precis de a combate fenomenul de sustragere de la pedeapsă, fără a mai lăsa loc pentru interpretări sau ocolișuri.
Cei mai căutați români, care au avut norocul să rămână liberi până acum, vor simți efectele noii legi rapid. Conform autorităților, nu există nicio scuză pentru cei care aleg să ignore termenul de șapte zile stabilit de noul act normativ.
