Achitarea integrală de către Rompetrol a obligaţiunilor deţinute de statul român pare tot mai puţin probabilă. Cu toate acestea, kazahii pierd mai mult dacă le transformă în acţiuni.

Poate că discuţia despre datoria Rompetrol Rafinare către statul român ar fi fost mai puţin tensionată dacă economia României nu ar fi fost într-o situaţie atât de dificilă. În prezent, discuţiile din jurul acestui subiect pun accentul doar pe banii pe care statul îi va încasa, cu calculele aferente referitoare la pachetul de acţiuni pe care, eventual, îl va primi. Aproape nimeni însă nu are în vedere cât pierde sau cât câştigă KazMunaiGaz dacă va transforma în acţiuni datoria către stat.

Rompetrol Rafinare a convocat o Adunare Generală Extraordinară a Acţionarilor la începutul lunii viitoare pentru a decide asupra unei majorări de capital social de 450 milioane lei. Conform convocatorului, banii sunt destinaţi răscumpărării parţiale a obligaţiunilor deţinute de către stat, în valoare totală de 2,4 miliarde lei (603 milioane dolari). Aceasta este prima informare oficială asupra intenţiilor kazahilor referitoare la modalitatea de răscumpărare a obligaţiunilor. Anterior, câţiva oficiali declaraseră doar că iau în calcul achitarea unei părţi a datoriei, res­tul obligaţiunilor urmând a fi transformate în acţiuni. Conform calculelor neoficiale, după transformarea celor 1,95 miliarde lei în acţiuni, kazahii păstrează un pachet de puţin peste 50% din capitalul social al rafinăriei, restul intrând în proprietatea statului român.

Bani pentru găurile din buget

Guvernul român a prins în bugetul pe anul acesta jumătate din datoria totală a Rompetrol, respectiv 1,2 miliarde lei. Adică se aştepta ca rafinăria să nu îşi poată achita integral obligaţiile. Încasarea unei sume şi mai mici decât cea prevăzută nu este nicidecum un lucru bun pentru cei din Ministerul de Finanţe, presiunea pe găsirea unor surse suplimentare fiind astfel tot mai mare.

Dacă tot vorbim despre ce pierde statul român neîncasând integral valoarea obligaţiunilor, atunci ar trebui să ne uităm şi la ce câştigă acţionarul principal al rafinăriei, KazMunaiGaz, din afacere. Din păcate pentru cei care consideră că statul român este „ţepuit“, kazahii pierd mai mult decât statul român în cazul în care transformă obligaţiunile în acţiuni. Valoarea dobânzilor deja achitate de Rompetrol în contul obligaţiunilor (conform contractului se aplică Euribor plus 1,5%) se ridică la 226 milioane dolari (pentru perioada 2004-2009). Adunând şi dobânda de anul acesta, suma se ridică la 250 milioane dolari. Cheltuielile kazahilor cu Grupul Rompetrol de la preluare şi până anul trecut se ridică la 1,8 miliarde dolari, la care se adaugă 1,6 miliarde dolari, banii plătiţi pentru preluarea pachetului majoritar. Pentru 2010, investiţiile programate sunt de 240 milioane dolari. Practic, kazahii au adus de acasă peste 3,5 miliarde dolari pentru Grupul Rompetrol, majoritatea banilor fiind destinaţi perlei, Rompetrol Rafinare.

Negocierile vor continua la toamnă

În cazul în care kazahii plătesc doar 450 milioane lei, iar restul obligaţiunilor sunt transformate în acţiuni, statul român va obţine un pachet de peste 45% din capitalul fostei Petromidia. Astfel, pentru mai puţin de 500 de milioane de euro, statul român obţine active care valoarează (conform investiţiilor din ultimii ani) de trei ori mai mult. Probabil că pe kazahi nu îi deranjează să fie partenerii statului român în afacere, dar este evident că acţiunile Rompetrol Rafinare obţinute devin mult mai scumpe.

Este evident că, pentru kazahi, era preferabilă varianta achitării integrale a obligaţiunilor. Ceea ce indică o posibilă negociere peste câteva luni, care să prevadă rostogolirea datoriei pentru câţiva ani şi păstrarea actualei scheme de acţionariat. Statul român nu ar avea nici în acest fel de pierdut, deoarece dobânzile rămân achitate la timp chiar dacă rafinăria este pe pierdere şi anul acesta (adică statul nu ar avea dividende de încasat prea curând). Totodată, nu trebuie pierdut din vedere că Rompetrol este un contributor foarte important la bugetul statului, cu sume care se apropie de un miliard de dolari anual.