În curând, se va da o nouă lege în țara noastră care va impune noi obligativități. Recent, Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor a propus un proiect de ordonanţă de urgenţă (OUG).
Regiile autonome şi companiile de stat vor trebui să îşi declare beneficiarul real
Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor a propus recent un nou proiect de ordonanță de urgență (OUG) prin care regiile autonome şi companiile de stat vor trebui să îşi declare beneficiarul real.
„Zilele trecute am primit avizul motivat privind procedura de infringement tocmai pe faptul că există în legea românească o categorie de excepţie pentru regiile autonome şi companiile de stat, care, potrivit legii noastre, în prezent nu sunt obligate să-şi declare beneficiarul real.
De ce a făcut o excepţie legiuitorul român? Există anumite argumente, în sensul că atât regiile, cât şi societăţile naţionale, fiind ale statului, în mod normal beneficiarul real este statul şi s-a considerat, pentru reducerea birocraţiei, că aceste entităţi nu este cazul să-şi declare în mod expres beneficiarul real, subînţelegându-se faptul că statul e beneficiarul real al activităţilor respective.
Totuşi, am primit acest aviz şi pentru a ne conforma nu numai spiritului legii, ci şi literei directivei, deja am elaborat un proiect de act normativ de ordonanţă de urgenţă”, a explicat miercuri Adrian Cucu, președintele Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor.
„Sperăm că în termenul care ne-a fost dat, în cele două luni de zile, să reuşim să eliminăm această excepţie prevăzută în lege, care, în mod normal, privită prin prisma celui care este obişnuit să identifice riscurile, anumite pericole şi să acţioneze împotriva acestora, nu va crea probleme deosebite pentru societatea românească, fiind doar o obligaţie pe care regiile, societăţile naţionale etc vor trebui să o îndeplinească, am propus noi într-un termen destul de scurt, ca să nu fie niciun fel de discuţie, înregistrându-se la Registrul beneficiarilor reali de la Registrul comerţului”, a adăugat Adrian Cucu.
Ascunderea beneficiarului real este un fenomen dinamic în România
Preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), Florin Ionel Moise, a dat drept exemplu de bune practici în ceea ce priveşte interconectarea bazelor de date Sistemul Prevent referitor la achiziţiile publice din România. Potrivit spuselor sale, în prezent sunt înregistraţi în platforma ANI 376.000 de depondenți.
„Până în momentul de faţă, acest sistem preventiv a reuşit să identifice potenţiale conflicte de interese în valoare de peste 290 de milioane de euro în licitaţii care se desfăşurau şi în contracte ce urmau a fi încheiate şi a emis peste 150 de avertismente de integritate”, a precizat el.
„Fenomenul de ascundere a beneficiarului real este unul dinamic şi cunoaştem că, în ceea ce priveşte criminalitatea, adaptabilitatea celor care ocolesc legea este mai mare decât a statului, pentru că statul trebuie să lucreze reglementat, pe structuri existente, deci, este o forţă inerţială mai mare în această dinamică.
S-ar putea compensa printr-o analiză permanentă a conformităţii (…) pentru a vedea noile modalităţi în care se manifestă ascunderea beneficiarilor reali, spre exemplu, o cooperare între autorităţile de supraveghere prudenţială, cum ar fi Uniunea Naţională a Notarilor Publici în materia extinderii verificărilor sau declaraţiilor chiar şi pentru actele de donaţie”, a completat Victor Alistar, reprezentant al societăţii civile în Consiliul Superior al Magistraturii şi membru în Consiliul Director al Transparency International Romania.
„Din păcate, un deficit la noi este că nu avem integrate bazele de date şi de foarte multe ori harta de relaţionare şi capacitatea de a produce un intelligence de calitate este destul de scăzută”, a punctat Victor Alistar. În opinia sa, un alt exemplu de bună practică este reprezentat de construirea de platforme de cooperare cu societatea civilă.
Menționăm faptul că masa rotundă a fost organizată de Transparency International Romania şi face parte dintr-o serie de 15 evenimente derulate în 15 state europene, în cadrul proiectului internaţional Civil Society Advancing Beneficial Ownership Transparency (CSABOT).