Adevărul despre vânzarea de terenuri, imobile și alte clădiri
Anunțul serii despre vânzarea de terenuri, imobile și alte clădiri!
Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, a clarificat, joi seară, obligațiile românilor care vor să vândă terenuri, imobile și alte clădiri. Măsurile fiscale îi vizează pe datornicii la bugetul statului, care vor să vândă terenuri, imobile și alte clădiri. Ei au dreptul de a realiza tranzacţiile, dar sunt obligați prin lege să plătească datoriile către bugetul statului pentru că sunt 124 de miliarde de lei care sunt neîncasaţi. În definitiv, din aceste impozite şi taxe, statul român achită salariile, serviciile publice de sănătate, drepturile de asistenţă socială și multe altele.
Pe scurt, vânzarea bunurilor nu este interzisă!
„Nu se interzice vânzarea bunurilor. Am văzut o aberaţie fără margini, cum că noi am interzice vânzarea acestor bunuri. Nu! Poţi să-ţi vinzi bunul tău, dar să-ţi plăteşti, odată cu vânzarea bunului, impozitele şi taxele. Este un mecanism pe care trebuie să îl punem în aplicare pentru că sunt 124 de miliarde de lei care sunt neîncasaţi la buget şi noi în continuare nu ştim altceva să facem decât să ne gândim la măsuri peste măsuri fiscale care să afecteze mediul de afaceri.
Este un respect pe care trebuie să îl avem faţă de contribuabilii care îşi achită impozitele şi taxele la scadenţă şi să căutăm măsurile necesare pentru ca cei care sunt certaţi cu legea, evazioniştii fiscali, să înţeleagă, odată pentru totdeauna, că s-a cam terminat”, a declarat el, joi seară, într-o intervenție TV.
Ce reforme fiscale se pregătesc pentru România?
În prezent, se pregătește reforma sistemului de redevențe, prin care ministerul Finanțelor urmărește să aducă mai mulți bani către statul român. Momentan, aceste redevențe aduc 0,2% din PIB, adică „o nimica toată“, comparativ cu celelalte state din Europa. La nivelul Comisiei Europene (CE), procentele sunt peste 3%. Planul Fiscal al României urmărește ca sistemul de redevențe să fie reconfigurat.
Acum, Executivul pregătește reforme pentru „dezvoltarea sănătoasă” pe termen lung a României. Planul Fiscal pentru România a fost deja prezentat Comisiei Europene (CE). Coaliția de guvernare este orientată, acum, spre „lucruri sănătoase”, care țin de implementarea investițiilor, de reforma sistemului de redevențe, reducerea gap-ului la TVA, gap-ul la contribuțiile sociale și a gap-ul la impozitul pe venit. Guvernul de la București vrea să aducă câți mai mulți bani către bugetul statului și să protejeze mediul de afaceri.
„Avem bogățiile naturale ale României, zăcămintele, pentru care avem un sistem de redevențe ce ne aduce 0,2% din PIB, adică o nimica toată. La nivelul CE, procentele sunt peste 3%. Este cuprins în planul fiscal al României ca acest sistem de redevențe să fie reconfigurat și să exploatăm cum se cuvine și să primim roadele care ni se cuvin pentru bogățiile de care dispune România.
Noi am prezentat componenta de reforme (n.r. în CE); este un început de drum și suntem orientați pe lucruri sănătoase care țin de implementarea investițiilor, de reforma sistemului de redevențe, reducerea gap-ului la TVA – 32 de miliarde de lei la sfârșitul lui 2021, gap-ul la contribuțiile sociale – 53 de miliarde de lei, iar gap-ul la impozitul pe venit este de 19 miliarde de lei. Acestea sunt preocupările noastre: să aducem măcar o parte din acești bani, care astăzi se găsesc în diferite stadii de evaziune fiscală, în bugetul de stat și să protejăm pe cât posibil mediul de afaceri și populația”, a precizat oficialul român.
