Companiile româneşti, confruntate cu provocarea pieţei unice europene, au trecut la acţiune fără să mai aştepte prea mult, înregistrând, în premieră, mai multe mărci comunitare, protejate pe întreg spaţiul UE, decât în tot deceniul anterior.

Datele Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM) confirmă o situaţie de fapt care era uşor de prevăzut, în ceea ce priveşte efectul deschiderii pieţei europene pentru companiile româneşti. Evoluţia cererilor de înregistrare pentru mărci comunitare a cunoscut o creştere explozivă anul trecut, după ce, timp de un deceniu, între 1996 şi 2005, OSIM înregistrase doar 91 de astfel de cereri. În schimb, numai în anul 2006 numărul acestor cereri a urcat brusc, până la 121, iar ritmul pare să se menţină, dacă nu chiar să accelereze, şi în acest an. Astfel, până la data de 31 martie 2007, la OSIM erau depuse deja 65 de cereri; am putea asista, astfel, până la sfârşitul acestui an, la un număr record de înregistrări de mărci comunitare – în ciuda costurilor relativ mari, de minimum 1.000 de euro pentru fiecare marcă în parte.

Situaţia se reflectă şi pe un palier general: numărul total de cereri de înregistrare de mărci a crescut mult în ultimii ani, de la 17.000 în 2003 la 20.984 în 2005 şi 23.910 în 2006. Proporţional însă, cea mai puternică evoluţie ascendentă au avut-o cererile de înregistrare de mărci depuse de solicitanţii străini pe cale internaţională (prin intermediul organismelor internaţionale cu care OSIM colaborează), pentru a-şi proteja mărcile şi pe teritoriul românesc. Astfel, numărul acestor cereri a urcat cu 21% între 2005 şi 2006, de la 7.773 până la 9.428. De altfel, acestea deţin, de departe, ponderea cea mai mare din totalul cererilor, de aproape 40%, situaţie perfect explicabilă în contextul în care firmele cu capital străin au cea mai importantă contribuţie la produsul intern brut al României.

Evident, odată cu integrarea pieţei româneşti în cea a Uniunii Europene, companiile străine preferă să îşi protejeze mărcile pe tot spaţiul european, abandonând treptat varianta înregistrării mărcilor doar pentru teritoriul românesc. Astfel, cererile solicitanţilor străini care şi-au protejat mărcile doar pentru piaţa locală („pe cale naţională“, în terminologia OSIM) au scăzut de la 2.090 (2005) la 1.762 (2006).

Expansiunea economică a funcţionat şi în sens invers, companiile româneşti manifestându-şi interesul pentru pieţele externe: anul trecut, conform datelor OSIM, s-au înregistrat 121 de cereri de protejare de mărci comunitare depuse de solicitanţi români în străinătate; pentru anul precedent, 2005, OSIM nu a raportat nicio astfel de cerere, ceea ce arată că firmele româneşti iau din ce în ce mai serios în calcul posibilitatea extinderii către celelalte pieţe naţionale din cadrul Uniunii Europene.

În ceea ce priveşte protejarea desenelor sau a modelelor industriale (unde sunt incluse, de exemplu, forma, tipul şi culoarea unui anumit ambalaj) – o modalitate mai simplă şi mai ieftină, prin prisma costurilor, de protejare a unei mărci – tot străinii conduc. Dacă numărul cererilor s-a păstrat cam la acelaşi nivel (1.125 în 2005 şi 1.151 în 2006), cele depuse de către solicitanţii români au scăzut cu opt procente, în timp ce companiile străine au înregistrat la OSIM, în 2006, cu 32% mai multe astfel de modele decât în anul anterior.
Cât despre brevetele de invenţie, un motiv tradiţional de mândrie patriotică pentru români, lucrurile par să se normalizeze, deşi numărul lor a coborât anul trecut la numai 985, faţă de 1.032 în anul precedent. În 2005, mai puţin de un sfert din acestea proveneau de la companii, ponderea cea mai mare având-o cele depuse de persoanele fizice. Datele OSIM arată că, anul trecut, pe fondul unei scăderi a cererilor de brevete de invenţie din partea persoanelor fizice la mai puţin de 60% din total (în 2005, ponderea fusese de aproape 68%!), s-a putut observa un avans spectaculos al brevetelor atribuite universităţilor. S-ar zice că instituţiile româneşti de învăţământ superior par să-şi fi redescoperit vocaţia de a face cercetare, din moment ce ponderea brevetelor de invenţie atribuite acestora a urcat la aproape 6% din total, un salt uriaş de la cele două procente şi jumătate cât indica raportul OSIM pentru 2005. Ei bine… nu e chiar aşa. Marea surpriză, pentru cei care presupun că Politehnica din Bucureşti este campioana în materie, este că provincia a depăşit Bucureştiul: Universitatea Tehnică „Gh. Asachi“ din Iaşi, cu 17 cereri de brevet depuse în 2006, este, de fapt, singura universitate care a brevetat invenţii anul trecut. Trist, dar adevărat. 

Mărcile la apel

EVOLUŢIE Cel mai mare avans, în ultimii doi ani, a fost înregistrat de cererile companiilor româneşti de a-şi proteja mărcile în spaţiul UE.

Cereri de înregistrare mărci (Număr)

Româneşti  12.720
Româneşti (mărci comunitare) 121
Româneşti (cale internaţională) 81
Străine (cale naţională) 1.762
Străine (cale internaţională) 9.428

121 acesta este numărul mărcilor comunitare pentru care companiile româneşti au depus cerere de înregistrare pentru întregul spaţiu economic al Uniunii Europene, mai mult decât în intervalul 1996-2005.