Comisia Europeana recunoaste pentru prima data i mod public ca se uita la noi ca la ultimii europeni. Punerea Rominiei i coada clasamentului privind cresterea economica nu face altceva decit sa completeze tabloul repetatelor critici lansate de oficialii Uniunii Europene la adresa gestionarii defectuoase a programelor de dezvoltare sau de integrare europeana si a banilor destinati acestora. inca din 1997, i Opinia asupra cererii Rominiei de dobindire a calitatii de membru UE, Comisia Europeana pr
Comisia Europeana recunoaste pentru prima data i mod public ca se uita la noi ca la ultimii europeni. Punerea Rominiei i coada clasamentului privind cresterea economica nu face altceva decit sa completeze tabloul repetatelor critici lansate de oficialii Uniunii Europene la adresa gestionarii defectuoase a programelor de dezvoltare sau de integrare europeana si a banilor destinati acestora. inca din 1997, i Opinia asupra cererii Rominiei de dobindire a calitatii de membru UE, Comisia Europeana preciza ca tara noastra „se va confrunta cu dificultati serioase i a face fata presiunilor concurentiale si fortelor de piata din interiorul Uniunii, pe termen mediu”. Aprecierea a fost apoi confirmata si i rapoartele periodice din 1998 si 1999. Mai mult, i raportul dat publicitatii la 8 noiembrie anul acesta, Comisia Europeana spune din nou ca „Rominia nu poate fi considerata drept o economie de piata functionala si nu este capabila sa faca fata, pe termen mediu, fortelor de piata si presiunii concurentiale i cadrul Uniunii Europene”.
Desi se precizeaza i raport ca Rominia a facut „unele progrese” i stabilizarea macroeconomica, expertii europeni sunt de parere ca progresele se rezuma doar la o mica crestere economica si la o impulsionare a exporturilor. Comisia Europeana considera ca exista ica serioase dificultati i implementarea tuturor masurilor stabilite i Strategia Economica pe Termen Mediu si i luarea de decizii de reforma economica imediata. Potrivit raportului Comisiei Europene, „mediul economic fragil cadrul legal si institutional nesigur, precum si lipsa de decizie i realizarea reformei continua sa impiedice dezvoltarea economica”. Multe dintre institutiile menite sa asigure functionarea economiei de piata fie nu au fost ica ifiintate, fie sunt prea slabe pentru a fi eficiente.
si aceeasi Comisie Europeana a facut publice, i premiera absoluta, previziunile sale economice pentru statele candidate la UE i urmatorii doi ani. Previziuni triste pentru Rominia, situata de aceste documente i coada clasamentului celor 13 candidati. Potrivit comisarului european pentru afaceri economice si monetare, Pedro Solbes, candidatii au ica mult de muncit pentru ca statisticile economie sa certifice calitativ angajamentele asumate pentru a atinge standardele de performanta ale statelor membre.
Reprezentantul Delegatiei Comisiei Europene i Rominia, Simon Mordue, aprecia recent ca „dificultatile apar i urma itirzierilor la lansarea licitatiilor si la semnarea contractelor pe proiecte, si nu din pierderea fondurilor”. Iar directorul general responsabil cu extinderea UE, Eneko Landaburu, critica vara aceasta autoritatile romine tocmai pentru modul i care acestea au administrat banii europeni, dar si pentru lipsa de cooperare i privinta realizarii unor angajamente asumate, precum problema copiilor institutionalizati.
Banca Mondiala se uita i gura FMI
Finantarea pe care Rominia ar trebui sa o primeasca din partea Bancii Mondiale, pina i prima jumatate anului viitor, este de 700 milioane de dolari. Din aceasta suma, 500 milioane dolari sunt destinate programului PSAL II, restul fiind directionat spre programe destinate infrastructurii, reformei pensiilor si mediului de afaceri. Cele 500 de milioane de dolari, disponibili i doua transe egale, depind, la rindul lor, de pozitia FMI. indeplinirea anumitor conditii impuse sunt, daca analizam graficul convenit cu BM, i itirziere. Pina la data de 31 decembrie a.c, Guvernul Rominiei trebuia sa elaboreze planul de actiuni pentru desfiintarea FPS, sa analizeze si sa modifice cadrul juridic de functionare a CEC, sa revizuiasca legislatia de functionare a Eximbank. si lista poate continua cu privatizarea BCR, privatizarea SIDEX, legiferarea fondurilor universale de pensii, reforma administratiei publice etc. Pe scurt, Banca Mondiala are i vedere aceleasi performante economico-sociale ca si UE sau FMI, performante departe de a fi atinse i conformitate cu negocierile initiale.
Cheltuielile electorale rateaza acordul stand-by
Din cele 450 milioane USD aferente acordului stand-by semnat cu Fondul Monetar International, Rominia a tras doar 190 de milioane USD. Restul vine i masura i care angajamentele asumate prin Memorandumul privind politicile economice sunt respectate. Avind i vedere isa ca actualul acord expira i februarie 2001, milioanele de dolari restante, destinate finantarii deficitului bugetar, sunt pierdute. Nu ar fi chiar un capat de tara daca Uniunea Europeana nu ar conditiona acordarea unor fonduri cu adevarat substantiale de OK-ul FMI cu privire la cea de-a doua transa. OK la rindul sau conditionat de atingerea unor performante economice irealizabile.
Patru sunt tintele ratate i relatia cu FMI. Privatizarea, arieratele, politicile salariale si cele bugetare. Conform Memorandumului privind politicile economice, BCR ar fi trebuit privatizata i cursul acestui an. Acest lucru nu s-a itimplat. Soarta Sidex Galati este aceeasi. in materie de protectie sociala, Guvernul promitea sa itareasca protectia sociala pentru somerii pe termen lung si pentru cei mai saraci membri ai societatii, prin politici mai bine tintite pe aceste categorii. Singura „realizare” vizibila este onorarea cu din ce i ce mai mare greutate a ajutoarelor de somaj, a pensiilor si alocatiilor. in materie de politici salariale, Guvernul este cu totul incapabil sa stapineasca situatia. Pentru ca aceasta este singura concluzie pe care o declaratie a premierului, de genul: „arieratele si cresterile salariale din sectorul bugetar se datoreaza contestatiei depuse de sindicate fata de Ordonanta Guvernamentala nr. 58/2000” o poate impune. Restructurarea aparatului functionaresc, si prin aceasta reducerea cheltuielilor salariale din sectorul public, intra tot la capitolul angajamentelor de forma. Nici unuia dintre cei 65.000 de functionari ministeriali destinati disponibilizarii nu i s-a clintit scaunul. Faptul ca acest esec a fost recunoscut public de Adrian Vasilescu, consilier al primului-ministru, nu schimba cu nimic datele problemei. Cea mai ridicola figura a facut-o isa Senatul Rominiei care, pe ultima suta de metri, si-a dublat bugetul, estimind un curs leu/dolar de 30.000 lei si un cost al litrului de benzina de 18.000 lei.
Cea mai mare cacealma ramine totusi problema arieratelor. 2000 a fost un an extraordinar pentru datornici. O data cu stingerea ecoului scandalului determinat de stergerea sau reesalonarea datoriilor catre buget a firmelor amice unor ialti functionari din Ministerul Finantelor, marilor debitori li s-a aratat o si mai mare generozitate, culminind cu foarte recenta Ordonanta de urgenta nr. 205/2000, care transforma i actiuni datoriile catre stat.
Alaturind celor de mai sus imprudentele bugetare electorale din ultimele trei saptamini, respectiv avalansa majorarilor de alocatii, ajutoare, solde militare, indemnizatii, premii etc., este clar ca viitorul guvern va avea de tras pentru semnarea unui nou acord cu FMI. Se pune deja problema renegocierii unui deficit bugetar de 5%, i care 2% provin numai din majorari si indexari de pensii.
Finantari U.E. pe muchie de cutit
Fondurile UE pentru anul 2000, i valoare de 640 milioane de euro, au fost directionate prin patru programe:
· 240 de milioane euro – prin programul Phare;
· 150 milioane euro anual – programul Sapard pentru dezvoltare rurala si agricultura, cu durata totala de sapte ani, credite nerambursabile;
· 100 milioane euro – programul Ricop (componenta Phare) pentru restructurarea industriei si reconversia fortei de munca;
· 250 milioane euro – fonduri UE destinate Rominiei i 2000 prin programul ISPA.
Principalele tinte ratate in relatia cu FMI si BM
· Privatizarea BCR, Sidex
· Reducerea arieratelor la Conel, Petrom, Romgaz, precum si a celor apartinind regiilor autonome, a companiilor nationale, a primelor 33 de itreprinderi cu datorii catre buget, bugetele fondurilor speciale si cel al asigurarilor sociale.rn
Deficitul bugetar de 3,5%. Sebastian Vladescu, secretar de stat i Ministerul Finantelor, apreciaza un deficit bugetar de circa 4,2%, i timp ce previziunile Comisiei Europene estimeaza un deficit bugetar de 3,8%.rn
Rata anuala a inflatiei, prognozata la 27%, va fi, conform CE, de circa 40-45%rn
Elaborarea planului de actiuni privind desfiintarea FPSrn
Modificarea cadrului juridic de functionare a CECrn
Revizuirea legislatiei de functionare a Eximbankrn
Legiferarea fondurilor universale de pensiirn
Reforma administratiei publicern