OCDE cere eliminarea excepțiilor de la Pilonul II
Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) recomandă României să-și întărească sistemul de pensii private. Și să elimine excepțiile de la Pilonul II, potrivit unui comunicat emis de APAPR.
„Săptămâna aceasta este deosebit de importantă pentru politicile economice ale României pe termen mediu şi lung: o delegaţie a OCDE (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economica – sau „grupul ţărilor dezvoltate”, cum mai este cunoscută) se află la Bucureşti pentru a discuta cu autorităţile române pe marginea candidaturii, deja în stadiu avansat, a ţării noastre pentru a adera la organizaţie. Punctul central al dezbaterilor este raportul de 150 de pagini realizat de experţii OECD privind economia României, publicat ieri, care conţine o serie de recomandări de reforme şi politici.
În timp ce presa de la Bucureşti s-a concentrat deja, în mod perfect justificat, pe aspectele macroeconomice, de finanţe publice şi fiscalitate evidenţiate în raport, mai jos voi insista asupra evaluărilor şi recomandărilor OECD în zona sistemului de pensii private”, se arată în comunicatul organizaţiei, semnat de Mihai Bobocea, purtător de cuvânt APAPR.
În statele OCDE sunt sisteme bazate pe acumulare
În document se menționează că în toate cele 38 de state membre ale OCDE funcționează sisteme de pensii private bazate pe acumulare și capitalizare. Similar cu cel introdus de România în 2007, la recomandarea Băncii Mondiale și Uniunii Europene. De altfel, pensiile private reprezintă una dintre politicile-cheie în care OCDE deține o expertiză uriașă.
Pe care o împărtășește membrilor săi prin trei rapoarte periodice importante: „Pensions at a Glance”, „Pension Markets in Focus”, „Pensions Outlook”. Dar și prin alte studii și articole de analiză. În cele 38 de state membre OCDE, fondurile de pensii private însumau, la sfârșitul anului 2022, un total de 51 de trilioane de dolari americani (51 de mii de miliarde de dolari). Adică de peste două mii de ori mai mult decât în România.
Conform comunicatului APAPR, OCDE arată că nu mai puțin de 22 din cele 38 de state membre dispun de sisteme de pensii private obligatorii sau semi-obligatorii. Printre acestea, se numără țări precum Australia, Chile, Costa Rica, Columbia, Danemarca, Finlanda, Islanda, Israel, Letonia, Mexic, Olanda, Norvegia, Suedia și Elveția.
Angajatorii înscriu automat salariații la fonduri private
Acestea au sisteme de pensii private obligatorii. Există și state cu altfel de sisteme precum Estonia, Lituania, Slovacia, Slovenia, Polonia, Turcia, Marea Britanie și Noua Zeelandă. Ele au sisteme de pensii private cu caracter semi-obligatoriu.
În unele situații, angajatorii sunt obligați să înscrie automat salariații în fonduri de pensii private. Cu posibilitatea acestora de a renunța în anumite condiții. În altele, obligativitatea se aplică doar anumitor categorii de salariați. Precum sectorul public sau profesiile cu condiții de muncă dificile.
Potrivit APAPR, în toate celelalte 16 state OCDE funcţionează sisteme de pensii private pe baze voluntare. Raportul APAPR publicat marți evidențiază mesajul central al experților pentru sistemul de pensii private din România. Se menționează că îmbătrânirea populației va continua și în următorul deceniu, ceea ce va duce la creșterea numărului de pensionari în timp ce populația activă, care contribuie la sistem, se va reduce.
Pentru a asigura viabilitatea sistemului de pensii, se propune ca românii să contribuie mai mult pentru propria pensie. În acest sens, implementarea unor politici de consolidare a pensiilor private este considerată esențială. Pentru a stimula economisirea pentru pensie. Este subliniat faptul că fondurile de pensii private au fost introduse abia în 2007. Însă cu o cotă mică de contribuție. Acestea rămân în continuare reduse în România. În anul 2021, activele acestor fonduri reprezentau aproximativ 8% din PIB. Sub media statelor OECD, care este de 105% din PIB.
Potrivit experţilor OCDE, cota de contribuţie la pensiile private va creşte cu un procent, până la 4,75% în 2024, iar excepţiile de la sistemul pensiilor private obligatorii ar trebui eliminate.
„Creşterea Pilonului II de pensii a fost subminată de politici care au exclus salariaţi din anumite sectoare (IT, construcţii şi agricultură) de la obligaţia acestei contribuţii. Astfel de excepţii sunt contrare scopului de a avea un sistem de pensii private solid şi stabil. (…) De asemenea, aceste excepţii reduc pensiile viitoare ale acestor lucrători şi le cresc riscul de sărăcie la vârsta pensionării. O altă consecinţă este încetinirea creşterii sistemului de pensii private, care completează pensia de stat şi diversifică sursele de venit la vârsta retragerii din activitate”, arată comunicatul OCDE.
Un milion de salariați sunt exceptați de la Pilonul II
APAPR menţionează că, în prezent, aproape un milion de salariaţi sunt exceptaţi de la obligaţia de a contribui la Pilonul II până în 202. Este vorba despre cei din construcţii (începând din 2019), cei din agricultură şi industria alimentară (începând din 2022) şi cei din IT (începând din 2023-2024).
Conform APAPR, după reforma aplicată în 2023 sistemului de pensii de stat, autorităţile ar trebui să se concentreze pe creşterea cotei de contribuţie virate către Pilonul II. Aşa cum era planificat, adică la 6% din veniturile brute ale participanţilor, conform prevederilor iniţiale din Legea 411/2004 care guvernează Pilonul II.
„La final, o concluzie personală: pe lângă PNRR-ul aplicat în parteneriat cu Comisia Europeană, sistemul de pensii private din România capătă, prin candidatura avansată a ţării noastre la OECD, o nouă puternică ancoră de stabilitate, menită să încurajeze autorităţile de la Bucureşti să elaboreze politici publice în direcţia corectă, bazată pe cele mai bune practici europene şi internaţionale în materie”, se mai arată în comunicat.
