Plasamentele în acţiuni făcute de fondurile de pensii din Pilonul III au dus pe minus randamentele acestora. Revenirea nu poate avea loc decât după redresarea pieţelor de capital. Majoritatea administratorilor de fonduri de pensii obligatorii au reuşit să înmulţească banii clienţilor în primele nouă luni de administrare. Din cele 14 fonduri rămase pe piaţă, numai două au afişat randamente negative la sfârşitul lunii februarie. Celelalte au raportat randamente cuprinse
Plasamentele în acţiuni făcute de fondurile de pensii din Pilonul III au dus pe minus randamentele acestora. Revenirea nu poate avea loc decât după redresarea pieţelor de capital.
Majoritatea administratorilor de fonduri de pensii obligatorii au reuşit să înmulţească banii clienţilor în primele nouă luni de administrare. Din cele 14 fonduri rămase pe piaţă, numai două au afişat randamente negative la sfârşitul lunii februarie. Celelalte au raportat randamente cuprinse între 2,1% şi 12,36%, randamentul minim aparţinând OTP, iar cel maxim fondului administrat de olandezii de la ING.
În schimb, în aceeaşi perioadă, multe dintre fondurile de pensii facultative care erau pe piaţa şi în luna mai au mers în direcţia opusă. Din cele şapte fonduri, patru au pierdut o parte din câştigurile raportate anterior. Faţă de momentul lansării, numai trei fonduri aveau randamente pozitive la sfârşitul lunii februarie.
Diferenţele între fondurile de pensii facultative şi cele obligatorii sunt cauzate de mai mulţi factori. Printre acestea: gradul de risc, momentul în care au fost lansate pe piaţă, dar şi reglementările Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, care au permis fondurilor să stea o perioadă în afara structurii stabilite prin prospect. De exemplu, fondurile obligatorii de pe Pilonul II au putut opta să plaseze mai mulţi bani în instrumentele cu venit fix timp de un an sau până ce activele administrate ajungeau la un milion de lei. În plus, până în luna noimebrie a anului în curs, administratorii lor pot investi peste 70% din active în titluri de stat, instrumente care aduc randamente mai mari decât acţiunile în contextul crizei bursiere.
Avantajele Pilonul II
Dacă primele pensii facultative au fost lansate pe piaţă la începutul verii lui 2007, startul la administrarea contribuţiilor pentru pensiile obligatorii din Pilonul II a fost dat în primăvara lui 2008. „Pilonul II a început mai târziu, când perspectiva (n.r: asupra evoluţiei economiei) era mai clară“, explică Emilia Bunea, directorul general al ING Fond de Pensii, diferenţele de evoluţie între fonduri. Consecinţa a fost evitarea expunerii pe acţiuni de către fondurile obligatorii. O altă explicaţie, valabilă şi pentru performanţele fondurilor administrate de ING, este legată de gradele de risc diferite ale acestora. În cele nouă luni de la începerea administrării fondurilor de pe Pilonul II, fondul de pensii facultative al ING, care are o expunere mai mare pe acţiuni, a pierdut o parte din câştigul obţinut anterior, iar randamentul raportat de celălalt a avansat cu numai 1,7%. În plus, pe Pilonul II, contribuţiile primite de administratori în fiecare lună deţin încă o pondere importantă în activul total al fondurilor, ceea ce a făcut ca randamentele mai mari plătite la finele anului trecut la instrumente de investiţii să le aducă fondurilor venituri mai mari şi, în consecinţă, să mărească randamentele raportate.
Influenţa burselor
Dacă în primele nouă luni de funcţionare fondurile de pe Pilonul II au avut un randament mediu ponderat de 8,9%, adică o performanţă anualizată de aproape 11,9%, cele din statele membre OECD au pierdut în medie 23%. Şi fondurile de pe Pilonul II din alte state din regiune au trecut pe minus: fondurile din Ungaria, -22,5%, cele din Bulgaria, -20,8%, Polonia, -14,2%, cele din Croaţia, -12,5%, iar cele din Slovacia, -6,8%, potrivit unui comunicat al Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România.
Pe măsură ce bursele îşi vor reveni, pierderile au şanse de a fi recuperate în timp. „În perioadă de criză, fondurile cu risc scăzut au performanţe mai bune decât cele cu grad de risc ridicat. Însă, în perioadele de boom economic, fondurile cu risc ridicat performează mult mai bine decât cele cu risc scăzut“, spune Dorin Boboc, directorul de investiţii al Allianz-Țiriac. El afirmă că în portofoliul celor două fonduri de pensii facultative ale companiei sale există şi acţiuni ale căror cotaţii au scăzut cu peste 50%, dar care sunt păstrate, deoarece valoarea lor va creşte după revenirea pieţelor de capital.
Active
