daca vreti sa ajungeti din Prelungirea Ghencea in Pantelimon, de exemplu, veti pierde cu siguranta intre o ora si jumatate si doua ore, in functie de traseul ales si de mijlocul de transport utilizat. Pe langa timpul irosit, daca aveti ghinionul sa locuiti intr-un colt al Capitalei si sa aveti serviciul in altul, migratia zilnica va poate duce la epuizare nervoasa. Cozi interminabile la fiecare semafor, claxoane, injuraturi, inghesuiala din autobuze si tramvaie – toate acestea trebuie supo
daca vreti sa ajungeti din Prelungirea Ghencea in Pantelimon, de exemplu, veti pierde cu siguranta intre o ora si jumatate si doua ore, in functie de traseul ales si de mijlocul de transport utilizat. Pe langa timpul irosit, daca aveti ghinionul sa locuiti intr-un colt al Capitalei si sa aveti serviciul in altul, migratia zilnica va poate duce la epuizare nervoasa. Cozi interminabile la fiecare semafor, claxoane, injuraturi, inghesuiala din autobuze si tramvaie – toate acestea trebuie suportate de zeci de mii de bucuresteni. Doar metroul ar mai putea salva, insa actuala retea nu deserveste decat cateva cartiere.Dar situatia s-ar putea schimba peste doi-trei ani, cand este planificata inaugurarea unei linii feroviare metropolitane pe actualul traseu al centurii de cale ferata a Bucurestiului. In prezent, pe cei 72 de kilometri ai centurii sunt 11 statii CFR. La acestea se vor adauga 14 noi puncte de oprire, situate la marea majoritate a iesirilor din oras. Acestea vor fi, practic, simple peroane dotate cu copertine si panouri de informatii. „Trenurile vor pleca din Gara de Nord, vor inconjura orasul, dupa care se vor intoarce in Gara de Nord. Frecventa de circulatie va fi de o ora, cu intervale mai mici in perioadele de varf ale zilei. Intregul circuit va fi parcurs in circa o ora si zece minute“, explica Gheorghe Dobre, ministrul Transporturilor, Constructiilor si Turismului. El vrea ca pe aceasta linie sa circule automotoare Desiro, cunoscute sub numele Sageata Albastra, care, de altfel, sunt proiectate pentru calatorii pe distante scurte si medii. Lucrarile, care vor fi finantate dintr-un credit extern si ar putea incepe chiar in acest an, presupun mai intai reabilitarea actualei infrastructuri de cale ferata astfel incat sa permita cresterea vitezei de rulare de la 30-40 de kilometri pe ora, cat este acum pe o sectiune din partea de sud a centurii, la 60-80 de kilometri pe ora. Ministrul Dobre spune ca tariful pentru calatoria cu trenul metropolitan va fi identic cu cel pentru o calatorie cu mijloacele RATB sau cu metroul. La Primaria Capitalei exista un proiect privind unificarea sistemului de taxare pe mijloacele de transport in comun, care va fi gata pana la sfarsitul acestui an. Pentru ca noul tip de transport sa functioneze eficient este nevoie ca si RATB si Metrorex sa-si ajusteze traseele si orarele de circulatie. Ministerul Transporturilor cauta bani pentru finalizarea liniei de metrou Nicolae Grigorescu-Policolor-Centura si pentru extinderea pana la Centura de Sud a magistralei IMGB-Pipera. Si regia de transport urban, confruntata cu supraaglomerarea liniilor proprii, pe care le deserveste cu un parc auto depasit, va avea de castigat de pe urma acestei initiative. Se va reduce numarul de pasageri pe unele rute pe care in prezent mijloacele sale de transport nu fac fata. In acelasi timp, exista posibilitatea ca unele linii sa fie extinse pentru a face conexiunea cu noile statii metropolitane. Avantajele generale ale proiectului sunt evidente. Pe langa fluidizarea traficului in interiorul orasului, linia metropolitana va deservi noile zone rezidentiale si comerciale care se dezvolta in ritm sustinut la marginea orasului, dar si perimetrele industriale. In plus, acest tip de transport este nepoluant si mult mai rapid decat cel rutier. „Trebuie sa tinem cont de faptul ca in prezent in Capitala sunt inmatriculate in jur de 700.000 de autoturisme, la care se adauga mii de vehicule de transport marfa si calatori. Cred ca oamenii o sa dea navala“, afirma ministrul.Autoritatile au propus finantatorilor de la Banca Europeana de Investitii sa ia in calcul realizarea unor proiecte similare si in alte trei orase mari din Romania. Printre acestea s-ar putea numara Ploiesti, Brasov sau Timisoara, insa o decizie definitiva nu a fost luata.Pe lista investitiilor vizate pentru transportul feroviar din Bucuresti se gaseste si Gara de Nord. Aceasta urmeaza sa fie consolidata si modernizata, astfel incat sa fie adusa la rangul de euro-gara. Apoi, vor fi construite noi linii feroviare metropolitane. Una dintre ele ar urma sa lege Gara Baneasa, aeroportul Baneasa si aeroportul Henri Coanda, in timp ce alta va utiliza actuala cale ferata industriala din zonele Grozavesti-Trafic Greu-Ferentari, pentru a face conexiunea intre Gara de Nord si Gara Progresu.
CUM VA ARATA RETEAUA
• Lungime totala: 72 km
• Numar statii existente: 11 (16 Februarie, Chiajna, Bucuresti Vest, Varteju, Jilava, Berceni, Popesti-Leordeni, Voluntari, Otopeni, Mogosoaia si din nou 16 Februarie)
• Numar puncte de oprire proiectate: 14 (Bd. Uverturii/Chiajna, A1, Prel. Ghencea, Sos. Alexandriei, Sos. Bucuresti-Magurele, Sos. Giurgiului, Sos. Berceni, Sos. Oltenitei, Bd. Theodor Pallady/comuna Catelu, Pantelimon, iesirile spre Draganesti, Stefanesti si Tunari, Sos. Bucuresti-Ploiesti)
• Timp estimat de parcurs: o ora si zece minute
• Trenuri utilizate: automotoare Desiro (Sageata Albastra)
• Viteza maxima de circulatie: 80 km/ora
• Planuri de extindere: Gara Baneasa-Aeroport Baneasa-Aeroport Otopeni, Gara de Nord-Trafic Greu-Gara Progresu.
TRANSPORTUL IN COMUN IN BUCURESTI
• Cele patru magistrale ale retelei de metrou insumeaza peste 62 de kilometri si 45 de statii. Sunt utilizate 50 de trenuri, care transporta zilnic circa 350.000-400.000 de calatori.
• RATB administreaza 174 de trasee cu 2.523 de statii. Pe acestea circula 339 de tramvaie, 203 troleibuze si 857 autobuze. Numarul mediu zilnic de calatori transportati este de 3,14 milioane. Aproape trei sferturi din totalul autobuzelor au durata de viata expirata.
• Anul acesta se preconizeaza achizitionarea unor mijloace de transport in comun noi.
CUM E LA ALTII
• Cele mai multe dintre capitalele europene au dezvoltat retele feroviare metropolitane. Una dintre cele mai cunoscute este RER-ul parizian, inaugurat in 1969. Pe numai doua dintre cele cinci linii ale sale circula zilnic peste un milion de pasageri.
• De regula, astfel de retele sunt operate fie exclusiv de compania nationala de cai ferate, fie in colaborare cu societatea locala de transport in comun.
• Administratiile liniilor feroviare metropolitane au acorduri de interconectare si cu companiile private de transport rutier.