„Literatura lui Julian Barnes este impresionantă, grație abilității cu care scriitorul evocă haosul și vulnerabilitatea din viața omului, rămânând însă calm și lucid. Pare un stoic al epocii noastre.“, scrie The Times. Uneori,mă simt precum personajul principal al lui Julian Barnes, din ”Sentimentul unui sfârșit” Romanul meditează asupra capacității noastre de a rememora și asupra impulsului inerent de a schimba, corecta sau chiar șterge lucruri din trecut“, scrie Octavian Hoandră pentru EVZ.

Octavian Hoandră și sentimentul unui sfârșit

„Îmi amintesc de o perioadă, spre sfârșitul adolescenței, când mintea mi se îmbăta cu imagini ale spiritului de aventură. Ia uite ce-o să se-ntâmple când o să fiu mare. O să mă duc acolo, o să fac asta, o să descopăr astalaltă, o s-o iubesc pe ea, iar apoi pe ea, pe ea și pe ea. O să trăiesc cum trăiesc și-au trăit oamenii din romane. Nu știam care oameni, dar eram sigur că pasiunea și pericolul, precum și extazul și disperarea aveau să iasă la încălzire pe margine. Și totuși… cine-a spus lucrul acela despre «micimea vieții pe care arta o exagerează»? A existat un moment, pe când mă apropiam de treizeci de ani, când am recunoscut că spiritul de aventură mi se fâsâise de mult. Nu aveam să fac niciodată lucrurile la care visasem în adolescență. În loc de asta, îmi tundeam gazonul, plecam în vacanțe, aveam viața mea.“

Continuu, deci să am ceea ce se poate denumi pur și simplu – sentimentul unui sfîrșit…

Mi s-a făcut greață când i-am văzut pe marii ”corifei” ai partidelor noastre moarte, declarând că au receptat și au înțeles lecția și mesajul electoratului. De fapt, mint.

Asta îmi aduce în minte sentimentul unui sfârșit

Și asta îmi aduce în minte sentimentul unui sfârșit. Pentru că, așa cum spunea Eugen Ionescu mă identific cu acest popor îngenuncheat, obidit și umilit.”Ne identificăm cu nevasta bărbatului tiran, când citim despre un bărbat tiran”

Așa și milioanele de români de care partidele nu par a se sinchisi. S-au ”salvat”, și asta e tot ce contează pentru ei.

Îndrăznesc să le amintesc despre ceea ce au uitat. Probabil tot ce era mai important, dar ei se prefac că n-au înțeles…

1. ”În ziua de 9 aug 2023,  site ul clujean afaceri.news publica un amplu material în care dezvăluia CĂPUȘELE României: multinaționale cu cifre de afaceri mai mari de 100 de milioane de euro, profit ZERO în România! Iar IMM-urile hăituite se închid pe capete”, scria site-ul clujean.

”În timp ce Guvernul s-a hotărât să suprataxeze microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii prin diverse variante cum ar fi modificări de plafoane, creșterea cotelor de impozitare, eliminarea facilităților fiscale pentru domenii strategice, în cealaltă parte a economiei, a marilor așa-ziși „contribuabili”, e dezmăț total!

Au fost devoalate politica atroce a marilor corporații cu cifre de afaceri mai mari de 100 de milioane de euro în exercițiul financiar încheiat, de profund dispreț față de România și bugetul ei național.

Afacei.news dezvăluia grele nume de companii cu capitaluri majoritare austriece, germane, franceze, belgiene, olandeze, chineze, indiene sau rusești, care căpușează cu sume aiuritoare bugetul de stat, trimițând acasă profiturile realizate în urma unor cifre de afaceri gigantice în România.

Guvernul, liberalii și pesediștii n-au înțeles nici acum că au distrus economia României. Au continuat să susțină în funcții de prim ministru și miniștri, în guvern, criminali economici precum Ciolacu, Virgil Popescu și Marcel Boloș.

Cele patru partide au avut parte de o anume ”salvare

2. La alegerile parlamentare din 1 decembrie cele patru partide, PSD, PNL, USR, UDMR, cele care formează baza ”sistemului” care a dezamăgit profund lumea, au avut parte de o anume ”salvare”. 20 de ani, partidele ”sistemului”, care au permis tragice experimente umane, de genul Coldea & Kovesi s-au autodenumit ca proeuropene și proatlantiste. Dar adevărul este, de fapt, altul: ei au folosit UE și NATO doar ca să se perpetueze la conducerea României și să-și protejeze familiile și partidele lor – pe bună dreptate numite de români ”grupări de crimă organizată”.

Sub chipul fals al apărătorilor europenismului și încurajate de așa-zisa ”elită birocratică” de la Bruxelles, s-au bucurat de protecție, sub care și-au făcut propriile afacerile în ultimii 20 de ani.

3. Dacă tot scriu ”pe puncte”, precum Răzvan Boanchiș, trebuie să ”împrumut” unul din ale sale, scrise săptămâna trecută:

” Bolojan e șef al PNL de trei zile și partidul Brătienilor a ajuns brelocul useriștilor. Ardeleanul încruntat s-a făcut cunoscut prin zugrăveală, el e micul Iohannis.”

S-au întors în forță salamandrele oengiste de după Colectiv și trotinetarii. Cu democrația în pliscuri. În astea două săptămâni e pe bază de democrație. Pentru ei democrația înseamnă să înjure Biserica, să aresteze elitele medicale, să înjure Familia, dar tu n-ai voie să spui că, în România, un copil ucrainean a luat o alocație de 15 ori mai mare decât un copil român. A luat sau n-a luat? E o chestiune statistică. A luat. Useriștilor trebuie să li se restituie tot răul pe care l-au făcut. Lasconi e o femeie de treabă, dar la discursul de luni seară o avea în spate pe fundamentalista Clotilde”.

Politicienii noștri au uitat și aceste ”amănunte”…

4. Au uitat și că susținerea ”vedetelor” este inutilă. Ceea ce se întâmplă azi, la unele televiziuni, seamănă teribil cu ceea ce am văzut în campania care a precedat duelul Trump- Kamala Harris.

Avem de a face, și în SUA, cât și în România cu moartea „susținerii” vedetelor de tv., muzică sau film pentru anumiți politicieni. Presa americană bubuie de materiale în care deplânge compromiterea unor astfel de vedete.

”Bietul  Bruce Springsteen, legendarul rocker a pariat ferm pe o susținere pentru Kamala Harris și, ca rezultat, s-ar putea foarte bine să-și fi înstrăinat aproximativ jumătate din public, scrie Philip Patrick în The Spectator.

„Libertatea, dreptatea socială, șansele egale, dreptul de a iubi pe cine dorești” sunt pe buletinul de vot, a spus Springsteen, adăugând că „disprețul pentru constituție” al lui Trump ar trebui să-l descalifice pentru funcție.

Harrison Ford i-a urmat exemplul în două reclame difuzate chiar înainte de ziua votării. Actorul din „Războiul Stelelor” a chemat ”forța” pentru a ne avertiza despre „celălalt tip” (numele lui Trump nu-i murdărește discursul) „… îmbrățișând dictatorii și tiranii din întreaga lume”.

„Pentru Dumnezeu, nu mai faceți asta”, i-a rugat Harrison Ford pe americani, un sfat pe care ar fi fost mai bine să și-l dea lui însuși când se gândea dacă să mai facă sau nu un al cincilea film cu Indiana Jones. În cel mai bun caz, astfel de susțineri l-au făcut câștigător pe Trump.

Alte vedete și alte declarații

O Jennifer Lopez plină de lacrimi, o Lady Gaga, care a implorat în 2020 să „votăm de parcă viața noastră ar depinde de asta, sau viețile copiilor noștri depind de asta, pentru că așa este” au fost din nou proeminente, cântând la mitingurile din statele disputate pentru candidata Democraților.

Tot la fel,  a fost Oprah Winfrey, i-a avertizat pe americani că, dacă Trump câștigă, „este absolut posibil să nu mai avem ocazia să mai votăm vreodată”. Lista continuă și este strălucitoare și impresionant de multi-generațională: Di Caprio, Clooney, Billie Eilish, Lizzo, Eminem, Beyonce, Usher, Pink, Olivia Rodrigo și Madonna au sărit toți s-o susțină pe Kamala.

Vedetele noastre, atât cât pot fi ele numite vedete -, n-au înțeles nimic din aceste experiențe, se pare

5.Așa-zisele ”elite” europene – în fapt oameni selectați nu se știe cum, și niciodată alese prin vot, au impresia că alegerile din țările U.E se fac doar ca să să le confirme lor candidații și politicile, nu să le ofere alegătorilor dreptul de a alege între mai multe personalități sau idei.

Când candidații care de obicei îngenunchează în fața lor le sunt refuzați, prin vot, refuză să se  întrebe dacă nu chiar ei și politicile lor aberante au dus la motivele nemulțumirii publicului. În cazul acesta Bruxelles-ul găsește un singur argument: procesului electoral viciat din cauza unor forțe externe.