Există peste 160 de candidați la vaccinul împotriva noului coronavirus. Mai puțin de 15% se află în etapa de teste clinice, vreo şase - în faza finală, care precede aprobarea. Oricât de promițătoare ar părea câteva, se estimează că abia în primul semestru al anului 2021 va fi disponibil primul imunizant pentru COVID-19.
În ciuda acestui fapt, cursa pentru viitoarele vaccinuri a început deja. Și, odată cu aceasta, dezbaterea despre strategiile de distribuție. Certitudinea referitoare la faptul că dozele inițiale vor fi limitate necesită criterii înţelepte, transmite publicația braziliană O Globo.
În Brazilia încep să se facă greșeli dinainte. Ministerul Sănătății dorește să folosească algoritmul de vaccinare utilizat în cazul gripei. Oamenii de știință consideră că este vorba despre o greșeală, deoarece bolile diferite necesită criterii distincte. Un exemplu: copiii, prioritari în cazul gripei, nu fac parte din grupul cu cel mai mare risc la COVID-19. Dacă guvernul doreşte să oprească răspândirea virusului, acesta trebuie să abandoneze atitudinea sa anti-știință și să asculte specialiştii cu privire la cea mai bună strategie de vaccinare. Distribuția trebuie să țină seama de riscurile de contaminare. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) susține că, într-un prim moment, ar trebui să se acorde prioritate celor 20% mai vulnerabili, cum ar fi vârstnicii, diabeticii, obezii sau pacienții hipertensivi.
O strategie bine gândită este esențială atunci când se știe că disputa dintre țări va face ca eventualele vaccinuri să fie produse în cantități insuficiente. Economiile bogate au deja întâietate. În ultimele săptămâni, Statele Unite, Regatul Unit, Japonia și Uniunea Europeană au blocat peste 1,3 miliarde de doze prin acorduri cu laboratoarele.
Nu este prima dată când se întâmplă acest lucru. S-a întâmplat în pandemia de gripă H1N1, în 2009. Chiar acum, odată cu noul coronavirus, disputa a condus la epuizarea stocurilor de produse pentru teste și a echipamentelor de protecție.
Brazilia însăși a încheiat deja un acord cu compania farmaceutică AstraZeneca – care dezvoltă un vaccin împreună cu Universitatea Oxford – pentru transferul tehnologic și pentru producerea a 100 de milioane de doze până în 2021. Guvernul face bine că angajează resurse pentru instalațiile de producție ale vaccinului, dar nu există garanția că acesta va funcționa. Ar fi mai bine să se facă pariuri paralele, prin distribuirea globală a vaccinurilor, așa cum sugerează OMS.
Dacă lumea dorește cu adevărat să eradicheze COVID-19, cooperarea internațională trebuie să prevaleze asupra regretabilului „naționalism al vaccinului”. Instituțiile multilaterale și organizațiile neguvernamentale sunt implicate într-un efort global pentru a asigura o distribuție mai echitabilă. Într-o economie mondială devastată, nimeni nu este interesat să prelungească pandemia.