„În perioada actuală de programare, România nu a pierdut niciun euro din alocarea fondurilor europene nerambursabile. Vreau să precizez că avem o relaţie foarte bună, o relaţie profesională corectă, cu Comisia Europeană, având o colaborare permanentă, un dialog constructiv cu partenerii noştri”, a afirmat Rovana Plumb, în cadrul unei declaraţii de presă făcute, marţi seara, la Guvern, citată de Mediafax.

Conform ministrului Fondurilor Europene, stadiul de absorbţie al fondurilor europene este următorul, pentru România, la începutul lunii noiembrie: a fost plătită o sumă de 6,4 miliarde euro, care, cu tot cu plăţile directe către fermieri se ridică la 11 miliarde euro; MFE a lansat linii de finanţare de 25,3 miliarde euro, care reprezintă 90% din alocarea de fonduri de coeziune pe care le gestionează Ministerul Fondurilor Europene şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi a Administraţiei Publice.

În plus, valoarea proiectelor depuse este de 33 miliarde euro, dintre care 15,6 miliarde de euro sunt contractate, respectiv semnate. Astfel, rata de contractare a crescut de la 5% în 2017 până la 53,3% în 2018. În plus, rata de absorbţie a fondurilor europene în România este de 20,3%, faţă media europeană, care este de 22%.

„Până la finalul anului, vom transmite proiecte majore de infrastructură, în valoare de 2,5 miliarde euro”, a adăugat Plumb.

De asemenea, ministrul Fondurilor Europene a susţinut că autorităţile de la Bucureşti au trimis 14 proiecte majore la Comisia Europeană (CE), în valoare cumulată de 3,75 miliarde euro, din care 13 proiecte sunt semnate şi aprobate, iar unul este în prezent în evaluare. Dintre cele 14 proiecte transmise către CE, unul dintre cele mai importante este proiectul Gurasada-Simeria, de infrastructură feroviară, în valoare de 2 miliarde euro, iar altul este un proiect de 499 milioane euro, care vizează infrastructura de apă şi apă uzată, gestionat de Compania de Apă din Constanţa.

„Vă reamintesc că Partidul Social-Democrat, când a fost la guvernare, începând cu mai 2012, a recuperat întârzierile şi pentru perioada anterioară de programare”, a mai susţinut Plumb.

Perioada anterioară de programare era de nouă ani, timp în care puteau fi cheltuiţi banii europeni, potrivit ministrului fondurilor europene.

„Am pornit în mai 2012, cu o rată de absorbţie de 7%, fiind în anul al şaselea, iar, în trei ani, am ajuns la o rată de absorbţie de 90%. În perioada actuală de programare, ne aflăm în al cincilea an, de la startul acestei perioade, şi avem 20% rată de absorbţie a fondurilor europene şi mai avem cinci ani în care putem să cheltuim bani pentru politica de coeziune, pentru România”, a mai spus Plumb.