Într-un moment în care marile companii taie costurile şi îşi anulează investiţiile, iar numărul şomerilor este în creştere, romånii plecaţi la muncă în străinătate încep să se întoarcă acasă. Alina Cuzmulescu s-a întors din Spania acum două săptămåni. A lucrat timp de patru luni la un hotel din apropiere de Barcelona, unde cåştiga 1.000 de euro pe lună şi avea asigurată cazarea şi masa. „Semnale apăruseră mai demult. De cåte ori mă
Într-un moment în care marile companii taie costurile şi îşi anulează investiţiile, iar numărul şomerilor este în creştere, romånii plecaţi la muncă în străinătate încep să se întoarcă acasă.
Alina Cuzmulescu s-a întors din Spania acum două săptămåni. A lucrat timp de patru luni la un hotel din apropiere de Barcelona, unde cåştiga 1.000 de euro pe lună şi avea asigurată cazarea şi masa. „Semnale apăruseră mai demult. De cåte ori mă duceam să le trimit pachete părinţilor, autocarele plecau pline spre ţară. Domeniul construcţiilor s-a prăbuşit. Aici lucra majoritatea romånilor, iar cei mai mulţi, la negru. Fără ajutor de şomaj nu mai au din ce trăi, iar acum cu greu se mai găseşte de muncă“, spune Alina.
Într-adevăr, autocarele se întorc pline din Spania. Dragoş Anastasiu, acţionarul principal al companiei Eurolines Romånia, confirmă: „Maşinile noastre pleacă mai goale decåt înainte, dar se întorc pline“. Astfel, în perioada septembrie – octombrie 2008, s-a înregistrat o medie de 42 de pasageri/sens dinspre Spania spre Romånia, faţă de 34 pasageri/sens în aceeaşi perioadă din 2007, în timp ce, pentru plecările din Romånia, cursele au înregistrat o medie de 38 de pasageri pe sens în aceeaşi perioadă a acestui an, faţă de 41 de pasageri pe sens, anul trecut. Aceeaşi evoluţie a traficului se menţine şi în prima jumătate a lunii noiembrie. În schimb, pe rutele spre şi dinspre Italia, fluxul nu a suferit modificări importante faţă de anul anterior. Şi directorul de vånzări al companiei Atlassib, Daniel Micu, spune că, în ultimele trei luni, fluxul de pasageri către Spania a înregistrat o scădere de circa 15%. Pe de altă parte, a crescut numărul de pasageri care călătoresc dinspre Spania către Romånia. În ceea ce priveşte fluxul dinspre şi spre Italia, acesta a rămas constant.
Conform recentului raport al Comisiei Europene privind libera circulaţie, ca urmare a evoluţiei economice actuale, este de aşteptat ca un posibil declin al cererii de forţă de muncă să reducă fluxurile de muncitori în interiorul UE. Problemele economice din unele ţări au dus deja la reduceri substanţiale de noi intrări, în paralel cu o creştere a migraţiei de întoarcere. Însă, există şi romåni care nu se întorc în ţară, aşteptånd vremuri mai bune. Emilian Mehedincu preferă să rămånă în Spania, unde s-a stabilit în urmă cu şapte ani. Treptat le-a cåştigat încrederea spaniolilor din domeniul construcţiilor, care l-au sfătuit să devină antreprenor. „La început, nu cunoşteam limba, obiceiurile, iar oamenii ne priveau suspicioşi pentru că romånii nu aveau o reputaţie tocmai bună“, spune Mehedincu. În cele din urmă, şi-a făcut o firmă de construcţii, cu o echipă formată în mare parte tot din romåni. A reuşit să prindă şi contracte în Romånia, pentru anumiţi dezvoltatori imobiliari. Acum, în plină criză, el nu se gåndeşte să se întoarcă acasă şi speră să mai găsească de lucru. Preferă să renunţe la profit, dar să aibă continuitate pe piaţă. „Clienţii mei trebuie să ştie că încă sunt pe piaţă, că rezist chiar şi în perioada de criză“, conchide acesta.
Conform unui studiu realizat la începutul acestui an de sociologul spaniol Ramon Tamames, susţinut de Agenţia de Strategii Guvernamentale din Romånia, la 1 ianuarie 2007, existau în Spania 211.325 romåni, constituind al patrulea grup ca importanţă numerică, după marocani (543.721), ecuadorieni (376.233) şi columbieni (225.504). Circa 34,4% din lucrătorii romåni sunt muncitori necalificaţi, procent ce-l depăşeşte atåt pe cel al lucrătorilor spanioli (13,4%), cåt şi pe cel al lucrătorilor străini, în total (30,4%). Se estimează că, la sfårşitul anului, vor exista aproape trei milioane de şomeri, dintre care 130.000 de romåni. Studiul arată că romånii care au lucrat fără acte se află într-o situaţie nefavorabilă şi vor trebui să se întoarcă acasă.
Unde se mai găseşte de muncă?
„Ţările nordice caută ingineri şi maiştri romåni. Prin intermediul reţelei EURES, am primit solicitări din Norvegia pentru ingineri şi maiştri în construcţii şi construcţii navale, iar din Danemarca şi Finlanda, în domeniul metalurgic. Din celelalte ţări europene vin din ce în ce mai puţine solicitări, din cauza actualei situaţii economice de la nivel mondial“, ne-a spus Camelia Mihalcea, director în cadrul Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi manager EURES – Romånia. De exemplu, în Norvegia, un maistru poate cåştiga între 16 şi 22,5 euro/oră, sumă din care trebuie să achite impozitul. Însă, conform lui Lise Jørenn Grøndahl Berg, consilier în cadrul organizaţiei norvegiene pentru muncă – NAV, este posibil ca, în 2009, Norvegia să nu mai caute lucrători străini în construcţii deoarece numărul şomerilor a început deja să crească în acest sector.
«Maşinile noastre pleacă mai goale decåt înainte, dar se întorc pline»
Dragoş Anastasiu, Eurolines Romånia
Emigranţi / Şomaj
Spania La data de 31 iulie 2008, erau înscrişi în sistemul de securitate socială 256.972 de cetăţeni romåni. În luna septembrie, la Serviciul public de stat pentru muncă erau înregistraţi 31.703 de şomeri de naţionalitate romånă, dintre care cei mai mulţi în Madrid (7.266), Comunitatea Valenciană (5.991), Castilla la Mancha (4.228), Andaluzia (3.695), Cataluna (3.553) şi Aragon (2.909).
Italia Conform datelor furnizate de centrele de plasare a forţei de muncă din Italia, la data de 10 noiembrie, se aflau în şomaj 42.524 de cetăţeni romåni. Informaţia este valabilă numai pentru o parte din regiunile Italiei.
Irlanda Potrivit datelor furnizate de Departamentul pentru Familie şi Afaceri Sociale, la 31 octombrie, 985 de cetăţeni romåni primeau ajutoare sociale din partea autorităţilor irlandeze. Beneficiarii au activat în domeniul construcţiilor, a prelucrării lemnului şi metalelor, în comerţ etc.
Marea Britanie În primele 18 luni de la aderare, au fost eliberate 31.430 de autorizaţii de muncă, la care se adaugă muncitorii din sectorul agricol. Singurele date deţinute de către Departamentul pentru muncă şi pensii se referă la cele 25.220 de numere de asigurare care au fost emise pentru cetăţeni romåni. Acestea sunt necesare tuturor celor ce obţin venituri, inclusiv pe cont propriu.
Germania 100.720 de cetăţeni romåni au lucrat legal în acest an, iar circa 3.500 beneficiază de ajutor de şomaj.
Austria La sfårşitul lunii septembrie, 16.994 de romåni lucrau cu forme legale, numărul şomerilor fiind de 300 de persoane.
Ungaria La 30 iunie 2008, lucrau legal 15.552 de cetăţeni romåni. Referitor la numărul şomerilor romåni, autorităţile ungare nu realizează o evidenţă pe naţionalităţi.