OLAF suspectează fraude de 34 de mil. € din fondurile de preaderare

Numărul neregulilor în ceea ce priveşte fondurile SAPARD a înregistrat o creştere în 2009 faţă de anul precedent. Ast­fel, 17 beneficiari vor trebui să returneze circa 13 milioane de euro. Fals în facturi, selecţii de oferte formale, manipularea procedurilor de achiziţii. Acestea sunt principalele nereguli constatate de către Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), în urma verificărilor efectuate în România. Din cele 211 proiecte în industria cărnii şi producţia

Numărul neregulilor în ceea ce priveşte fondurile SAPARD a înregistrat o creştere în 2009 faţă de anul precedent. Ast­fel, 17 beneficiari vor trebui să returneze circa 13 milioane de euro.

Fals în facturi, selecţii de oferte formale, manipularea procedurilor de achiziţii. Acestea sunt principalele nereguli constatate de către Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), în urma verificărilor efectuate în România. Din cele 211 proiecte în industria cărnii şi producţia de ouă  câte au fost finanţate în ţara noastră din fondurile SAPARD, OLAF consideră că nu mai puţin de 62 sunt suspecte de fraudă. „Pentru 17 dintre acestea s-a făcut deja solicitare oficială pentru ca banii să fie returnaţi către Uniunea Europeană. E vorba de industria cărnii, de băieţii aceia «veseli» care vin mereu la televiziuni şi ne anunţă cum cresc preţurile dacă bate vântul dintr-o parte, dacă nu le dă Guvernul nu ştiu ce bani de buzunar sau de construit casă“, a comentat preşedintele Traian Băsescu raportul OLAF, recent dat publicităţii. Potrivit declaraţiilor şefului statului, suma totală pe care trebuie s-o returneze cei 17 beneficiari este de 12,75 milioane de euro.

Ocupăm a treia poziţie în topul ţărilor cu proiecte suspectate de fraudă

Care sunt cei 17 beneficiari ai fondurilor SAPARD şi care sunt proiectele în baza cărora s-au accesat aceşti bani? Cât a durat investigaţia OLAF şi cât a costat întreaga operaţiune din România? „Instituţia noastră nu vă poate oferi informaţii despre investigaţii care sunt în curs sau care sunt planificate“, este răspunsul pe care l-am primit de la Pavel Borkovec, şeful Depar­tamentului Comunicare şi Relaţii Publice al OLAF.

Raportul instituţiei europene arată că impactul financiar al neregulilor detectate şi raportate de România pe fondurile de preaderare este la un nivel scăzut în 2009, fiind de 5,29% (suma afectată de nereguli raportată la totalul cheltuielilor eligibile), comparativ cu media europeană de 14%. Cu toate acestea, în cazul proiectelor ISPA, deşi numărul cazurilor a scăzut de la 79 în 2008 la 51 în 2009, valoarea sumelor puse sub semnul întrebării a crescut de la 2,2 milioane de euro, în urmă cu doi ani, la 10,3 milioane de euro anul trecut. În cazul fondurilor PHARE, atât numărul cazurilor, cât şi sumele aflate sub lupa OLAF s-au înjumătăţit faţă de perioada anterioară; în vizor se află 36 de proiecte, valoarea neregulilor fiind de 5,14 milioane de euro. Numai în cazul fondurilor SAPARD s-a constatat o creştere atât a numărului de cazuri, cât şi a sumelor de recuperat (eventual). În 2009 este vorba de 109 cazuri raportate şi o valoare a neregulilor de peste 18,6 milioane de euro. În cazul fondurilor SAPARD, din numărul total al cazurilor raportate, 64% au fost cazuri din Bulgaria şi 23% din România. În ceea ce priveşte recuperarea fondurilor implicate în asemenea cazuri, România are o rată de recuperare de 43,88%, faţă de 27,22% cât este media europeană.

Nereguli s-au mai constatat în colectarea veniturilor pentru bugetul UE şi în absorbţia fondurilor postaderare. Astfel, în cazul resurselor proprii (taxe agricole, taxe vamale), România a raportat anul trecut 59 de cazuri, cu 21% mai puţin decât în 2008, dar cu o valoare cu circa 18% mai mare decât acum doi ani. Dintre acestea, 15 sunt cazuri de fraudă, cu o valoare totală ce depăşeşte 6,45 milioane de euro. Au fost semnalate şi primele două astfel de cazuri apărute în utilizarea instrumentelor structurale (Fondul Social European, Fondul de Coeziune şi Fondul European de Dezvoltare Regională), valoarea totală a neregulilor fiind de circa 46.000 de euro. În cazul fondurilor agricole (Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală şi Fondul European de Garantare Agricolă), ţara noastră a raportat 82 de cazuri, în 75 dintre acestea, cu o valoare însumată de 2,23 milioane de euro, existând suspiciuni de fraudă.

Din cele 666 de sesizări noi primite de OLAF în 2009, 65% vizau suspiciuni de fraudă în şase state membre, România ocupând locul III, cu 59 de cazuri.

167,3 milioane de euro au fost res­ti­tuite de statele membre în 2009. Din fondurile pentru agricultură urmează să fie recuperate 1,14 miliarde de euro

109 cazuri în care s-au produs nereguli privind utilizarea fondurilor SAPARD în România au fost identificate până în 2009