Țările de jos cer Uniunii Europene să oblige mai multe ţări să-şi preia cetăţenii consideraţi neeligibili pentru a rămâne pe teritoriul blocului comunitar, prin restricţionarea accesului la vize.

Olanda cere Uniunii Europene să suspende temporar avantajele vizelor

Autoritățile olandeze doresc ca UE să folosească mai mult puterile de care dispune și să suspende temporar avantajele vizelor, ca instrument în relația cu țările care nu cooperează în cazul deciziilor de deportare.

Propunerea vine cu o zi înainte de reuniunea miniștrilor Justiției și Afacerilor Interne, care va avea loc în Suedia, țară care a preluat președinția semestrială a Consiliului UE la data de 1 ianuarie și va avea pe agendă migrația ilegală către Europa.

În anul 2022, s-au consemnat peste 300.000 de migranți ilegali, a anunțat Comisia Europeană marți, 25 ianuarie, cu prilejul lansării unei noi strategii pentru creşterea ratei deportărilor din UE.

Comisia Europeană propune un schimb mai intens de informaţii şi decizii mai rapide pentru a reduce barierele. Mai mult, Uniunea Europeană ar putea coopera mai îndeaproape cu ţările care respectă deciziile de deportare luate de blocul comunitar european.

Această decizie ar putea nemulțumi țările din flancul sudic al Uniunii Europene

Țările de Jos solicită, de asemenea, ca pactul privind migrația convenit deja între statele membre ale UE să fie mai bine pus în aplicare, iar acest lucru ar putea nemulțumi țări din sudul Europei, ca Italia, Spania, Grecia sau Malta, care se află sub presiunea numărului de migranți care aleg ruta Mediteranei.

Potrivit Regulamentului Dublin, ţara membră unde un migrant soseşte prima dată are obligaţia de a găzdui persoana în cauză şi de a procesa cererea sa de azil.

Statele din flancul sudic al blocului comunitar acuză celelalte ţări membre de lipsă de solidaritate, în condițiile în care multe dintre acestea din urmă refuză să preia o parte fixă din zecile de mii de migranţi care ajung în fiecare an în Uniunea Europeană.

Din datele Biroului de statistică al UE (Eurostat) reiese că în anul 2021, serviciile pentru migraţie din ţările Uniunii Europene au solicitat deportarea a 342.100 de persoane. Dintre acestea, doar 24% au fost deportate în ţări din afara Uniunii Europene, în perioada respectivă.