„Olandezii sunt, deseori un sprijin pentru Germania şi, în consecinţă, joacă un rol mai mare decât cel justificat de economia lor", a declarat Sylvester Eijffinger, profesor de economie financiară la Universitatea din Tilburg. Acest aspect este în favoarea Germaniei pentru că aceasta "nu doreşte să fie acuzată că este singură".
În contextul în care în ultimii doi ani liderii europeni au depus eforturi pentru a domoli criza financiară, guvernul olandez a urmat exemplul Germaniei, adoptând măsuri de austeritate şi susţinând independenţa băncii centrale, subliniind diferenţele dintre soluţiile adoptate de nordul şi sudul Europei.
În februarie 2010, premierul olandez de la vremea respectivă i-a sugerat Angelei Merkel să spună că Fondul Monetar Internaţional ar trebui să ajute Grecia. Propunerea a fost respinsă de Nicolas Sarkozy, care a argumentat că astfel s-ar demonstra că UE nu este în stare să-şi gestioneze propria criză, pentru ca o lună mai târziu liderii UE să apeleze la ajutorul FMI.
"Olanda a fost mult mai dispusă să apeleze la sprijinul FMI decât Germania", a remarcat Adriaan Schout, şeful programului de studii europene la Institutul de Relaţii Internaţionale Clingendael din Haga. Guvernul olandez a cerut implicarea FMI şi a regulilor sale stricte pentru a se asigura că statul elen îşi respect acordul, notează Bloomberg.
Exporturile către Germania
Olanda, a cincea mare economie din zona euro, a exportat mărfuri în valoare de 90 de miliarde de euro în Germania în 2010, adică aproape un sfert din totalul exporturilor sale. "Schimburile comerciale dintre Germania şi Olanda nu sunt doar extinse, sunt enorme", a spus ministrul de finanţe olandez. O eventuală destrămare a zonei euro ar reduce exporturile olandeze cu 25% anul viitor.
"Germania şi Olanda se află pe aceeaşi lungime de undă atunci când vine vorba de sancţiuni automate pentru deficitele bugetare excesive şi de a preveni pierderea independenţei Băncii Centrale Europene", a spus Schout.
