„Noi ne-am asigurat că din cauza acestui nou Cod Fiscal salariile nete nu au cum să scadă. Dacă vor scădea înseamnă că este fix doar vina angajatorului, care doreşte să ia din banii angajatului, care i se cuvin lui, dar angajatorul, anul viitor, va avea aceeaşi cheltuială salarială pe care o are şi anul acesta. Deci, nu e niciun motiv să umble la netul salariatului. Iar prin deducerile pe care le-am făcut, prin impozitele pe care le-am scăzut, ne-am asigurat că netul nu numai că nu scade, ci dimpotrivă, creşte. E adevărat, creşterea este foarte mică”, a declarat Lia Olguţa Vasilescu la România TV.
De asemenea, ministrul a precizat că măsura este menită a asigura creşterea contribuţiilor angajaţilor pentru Pilonul 1 de pensii.
„Estimările pe care le-am făcut sunt că vor avea pensii cu 20% în plus faţă de ceea ce se calculează acum”, a precizat ministrul Muncii.
Ministrul a precizat că, în prezent, sunt peste două milioane de angajaţi pentru care nu se plătesc contribuţiile de către angajator şi peste 150.000 de firme care nu fac aceste plăţi, dintre companiile de stat dând exemplu CFR.
Întrebată dacă de anul viitor angajatorii vor răspunde penal, Vasilescu a spus: „Obligatoriu va fi penal. Infracţiunea s-a scos în 2015 de CCR pentru că era neclar în lege. Până acum angajatorii plăteau doar contribuţia angajatului nu şi pe a firmei lor. Nu vor mai putea face acest lucru, devine din nou penal”.
Membrii Guvernului au adoptat, în şedinţa de miercuri, ordonanţa de urgenţă prin care este modificat Codul Fiscal, prevederile urmând să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2018.
Ordonanţa de urgenţă modifică şi completează Legea nr.227/2015 privind Codul Fiscal şi prevede următoarele măsuri:
-mutarea CAS de la angajator la salariat cu reducerea cotei totale de contribuţii sociale de la 39,25% la 37,25%,
-splitarea plăţii TVA;
-ridicarea plafonului pentru microîntreprinderi la un milion de euro;
-instituirea contribuţiei asiguratoare pentru muncă de 2,25% din fondul de salarii, dar şi scăderea de la 16% la 10% a impozitului pe venituri şi creşterea salariului minim pe economie de la 1.450 la 1.900 de lei .
Pe de-o parte, Guvernul prezintă măsurile ca fiind benefice, încurajatoare şi chiar creatoare de oportunităţi pentru angajatori, dar de cealaltă parte reprezentanţii mediului de afaceri – întreprinzători, analişti, consultanţi, lideri ai patronatelor sau ai asociaţiilor de investitori – şi politicienii din afara arcului guvernamental le resping în bloc sau în parte, invocând riscuri majore pentru stabilitatea macroeconomică.
