Dacă legea privind darea în plată (predarea casei ipotecate băncii în locul creditului - n.r.) apare în forma actuală, condiţiile de creditare se vor înăspri pentru cei care vor să ia credite de acum încolo, susţine viceguvernatorul Băncii Naţionale a României, Bogdan Olteanu.
"Orice lege se poate da, dar cu consecinţe pentru sistemul bancar, pentru bugetul public. Haideţi să vedem care sunt consecinţele şi pentru cetăţeni. Pentru cei care nu au împrumutat încă bani de la bancă pentru a-şi lua casă, ci se pregătesc să o facă. Vor putea să împrumute în noi condiţii de risc. Noile condiţii de risc vor însemna ceva foarte simplu: cât este în prezent valoarea la care poţi să îţi înregistrezi casa drept garanţie? 50%? 50% avans! Pentru că banca nu are niciun motiv să îşi asume riscurile induse prin legislaţie haotică. Astăzi trântiţi o lege? Foarte bine, dar nu mă puneţi pe mine să îmi asum riscurile, că eu administrez banii altuia. Dacă mă obligaţi să primesc în orice moment casa, foarte bine! 50% sunt obligat să o acopăr din banii mei, îţi cer 50% avans, nu 5% nici 15% nici 25%", a explicat Olteanu marţi, într-o conferinţă de specialitate.
El a adus în discuţie şi situaţia din Statele Unite ale Americii, des invocată de susţinătorii legi. "În America se acceptă şi avansuri mai mici, dar pentru că acolo există în spate o istorie de rambursare. Şi oamenii aceia au văzut că de-a lungul a 100 şi ceva de ani de stabilitate legislativă, în care mecanismul de creditare ipotecară a funcţionat la fel, statistic s-a constat că X% din creditele ipotecare sunt închise prin predarea cheilor. Şi acel procent este luat în calcul de bancheri când calculează costul creditului şi cuantumul avansului. În România nu există nicio istorie, pentru că noi reluăm istoria de la zero. Fiecare când ajunge la putere reia istoria de la zero. Parlamentul reia istoria de la zero cu fiecare lege", a mai spus Olteanu.
Potrivit sursei citate, în aceste condiţii reluarea creditării se va realiza în special pe seama programului Prima Casă, unde statul garantează 50% din credit.
"Când vorbim de dorinţa de a relansa economia, creditarea…da, ele se vor relansa în limita celor care îşi vor permite să plătească 50% avans. Sau se vor relansa, ca de obicei, cu sprijinul statului, deci pe banii fiecăruia dintre noi, prin programul Prima Casă pentru că acolo îşi asumă statul 50% din riscuri. Dar aici se pune din nou întrebarea, ca şi în cazul conversiei creditelor în franci elveţieni cu sprijinul statului, dacă cei care nu au luat astfel de credite sunt dornici să îi subvenţioneze din banii lor pe cei care au luat. Dacă cei care nu iau credit ipotecar sunt dornici să îi subvenţioneze din banii pe care îi plătesc în taxe şi impozite pe cei care vor să ia", a punctat viceguvernatorul BNR.
La rândul său, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor, Sergiu Oprescu, a prezentat situaţia din perspectiva deponentului, care ar putea solicita, la rândul său, ca persoana care ia creditul să împartă cu el casa în momentul în care preţul de piaţă creşte. Pe de altă parte, preşedintele ARB susţine că forma finală a legii va fi analizată inclusiv din punctul de vedere al constituţionalităţii.
"Banii sunt proprietatea băncii. În spatele acestei proprietăţi, sunt proprietăţile deponenţilor. Banca, când a dat banii, i-a dar cu titlu de chirie cuiva. Iar costul chiriei este reprezentat de dobândă. Cel creditat a cumpărat o casă, care este proprietatea lui. Vrem acum o legislaţie care să mixeze aceste proprietăţi. Este o problemă care trebuie evaluată şi dintr-o perspectivă a constituţionalităţii. Vom analiza, inclusiv cu o echipă de jurişti în spate, şi dacă aceste elemente sunt de aşa natură, bineînţeles că da, vom merge mai departe la Curtea Constituţională', a precizat Oprescu.
Directorul Direcţiei Stabilitate Financiară din BNR, Eugen Rădulescu, a atras atenţia şi asupra faptului că legea nu îl vizează doar pe cel sărac, care nu-şi mai poate plăti rata la bancă, ci se aplică şi firmelor şi persoanelor fizice care au mii d apartamente construite pe credit, cu care au rămas pe stoc din cauza căderii preţurilor pe piaţă.
AGERPRES