'Am sugerat băncilor că ar fi bine să scoată în afara bilanţului acele credite neperformante fără speranţă de recuperare şi care sunt provizionate pentru a-şi uşura din punct de vedere contabil capacitatea de relansare a creditării în noile circumstanţe în care accesul la fonduri nu mai este o dificultate şi nivelul dobânzilor la lei a făcut pentru prima dată extrem de atractivă creditarea în monedă naţională. (…) Curăţirea bilanţului poate fi mai degrabă o premisă contabilă, dar premisa reală va fi dată de presiunea economiei reale, nu neapărat o presiune a cererii de credite, cât de nevoia băncilor de a face profit', a explicat Bogdan Olteanu, citat de Agerpres.
El a precizat că resursele potenţiale de profit ale băncilor s-au îngustat, având în vedere că randamentele tuturor titlurilor de stat au scăzut semnificativ în aceşti ani, deci este posibil ca băncile să se întoarcă către activitatea tradiţională de banking, care e aceea de acordare de credite pe baza depozitelor atrase.
Oficialul BNR a adăugat că activitatea de creditare va fi însoţită de dificultăţi, dar reprezintă şi şansa de a derula o serie de politici publice, în special în zona garantării creditelor pentru IMM-uri.
Referitor la reducerea rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei ale băncilor, viceguvernatorul BNR a spus că banca centrală îşi menţine această intenţie, mai degrabă pe termen mediu. El a precizat că, în prezent, există încă surplus de lichiditate în monedă naţională pe piaţă.
'Având acest obiectiv al aderării la zona euro pe termen mediu, e clar că va trebui să ajungem acolo cu un nivel al RMO, printre altele, compatibil cu cel din zona euro, care este de ordinul zecimalelor', a mai spus viceguvernatorul. El admite că nivelul rezervelor minime obligatorii, de 18% pentru euro şi 12% pentru lei, este un cost suplimentar pentru bănci, care se regăseşte în costul creditării, însă consideră că nu reprezintă un impediment semnificativ al creditării în lei, potrivit aceleiași surse.
