Federația Internațională a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie (IFRC) a publicat raportul World Disaster 2022 care arată că lumea este la fel de expusă la viitoare calamități, în ciuda experienței acumulate pe fondul pandemiei de coronavirus. Experții atrag atenția nu se știe când va lovi următoarea pandemie.
”La nivel global, învățătura cea mai importantă este că lumea în ansamblul ei nu a putut să abordeze în mod corect această pandemie. Pandemia este o manifestare globală care trebuia abordată ca atare, și nu s-a făcut aceasta din neputință. Să ne aducem aminte că și președintele Biden – care este șeful celei mai puternice țări din lume – a făcut un apel la sprijin din partea lumii dezvoltate către lumea mai puțin dezvoltată. Și acesta s-a materializat într-o foarte mică măsură”, arată prof. dr. Emilian Popovici, vicepreședintele Societății Române de Epidemiologie.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) împarte aceeași părere cu expertul român.
”Ceea ce dovedește practic neputința lumii de a aborda global, în mod corect, o agresiune globală. Sunt convins că neputința aceasta s-ar manifesta și în cazul altor agresiuni, de alte tipuri, tot la nivel global. Am remarcat semnalul IFRC ca pe un prim semnal al unui organism important internațional referitor la pregătirea necorespunzătoare a majorității țărilor lumii în gestionarea unei manifestări pandemice”, spune OMS.
Există un set de măsuri ce poate fi aplicat
Profesorul universitar a mai spus că, în raportul World Disaster 2022, sunt prezentate trei direcții.
”O primă direcție este reprezentată de adaptarea și actualizarea seturilor de legi la nivel național și internațional. Legi care să permită luarea în timp util a măsurilor în cazul repetării unei pandemii ce nu poate fi anticipată de nimeni. Nu putem să spunem că ea se va întâmpla peste un an, peste 10 ani sau peste 100. Dar, de întâmplat, se va întâmpla. Și cu siguranță că trebuie să avem legi pregătite pentru acest moment deoarece totul este dependent de lege. Și acum s-a discutat despre imposibilitatea declarării epidemiei pentru că, automat, s-ar fi activat niște legi care ar fi dus la probleme sociale, economice. Ei bine, aceste legi trebuie gândite în așa fel încât să permită seturi de măsuri de nivel variabil, în funcție de situația cu care te confrunți. Adică, nu să fii obligat de lege să iei măsuri sau să nu iei măsuri peste necesar”, spune prof. dr. Emilian Popovici.
Vicepreședintele Societății Române de Epidemiologie spune că cea de-a doua direcție este una financiară, precizând că IFRC propune creșterea cu 1% a bugetului pentru sănătate.
”Nu este puțin, este o creștere semnificativă. Dar, cu siguranță, necesară. Pentru că, dacă nu ai banii ca să faci, degeaba gândești să faci”, mai spune acesta.
Nu în ultimul rând, a treia direcție ține de convingerea politicianului de a începe acțiuni pe cele două direcții deja menționate.
”Este bine că s-au gândit să tragă acest semnal de alarmă. Pentru că întârzierea în manifestări din acestea pandemice se taxează în vieți umane. Și nu cu vieți umane puține, ci cu foarte multe. Practic, pierderile de vieți omenești în această pandemie nu se compară cu nicio altă catastrofă cu care s-a confruntat umanitatea până acum, dintre cele pe care le putem cuantifica în pierderi de vieți omenești”, a mai spus el.
Totuși, el subliniază că la niciun nivel de decizie, în cazul nostru, nu s-a știut totul.
”Ne-am confruntat cu probleme noi, au fost ezitări, greșeli, au fost și lucruri bune. Iar asta și la nivel național, și internațional. Nu este o problemă atât de mare că s-a greșit sau că s-a ezitat, ci important este să se învețe din întregul parcurs. Și, la următoarea încercare, lucrurile să evolueze mult mai bine”, a mai spus prof. dr. Emilian Popovici, vicepreședintele Societății Române de Epidemiologie.
Nu există nicio scuză pentru o lipsă continuă a pregătirii
Secretarul general al IFRC, Jagan Chapagain, spune că ”nu există nicio scuză pentru o lipsă continuă a pregătirii după ce am trecut prin acești trei ani groaznici”.
Acest raport estimează că revizuirea legislației și finanțarea sistemului global de sănătate cu 15 mișiarde de dolari pe an va avea loc până la finalul acestui an.
”Dacă experiența avută cu COVID-19 nu ne va grăbi pașii către o mai bună pregătire, ce o va face?”, s-a întrebat Jagan Chapagain, secretarul general al IFRC.