Totul este redat în lucrarea scrisă de Centrul Naţional pentru Restaurarea Climei. Conform acestuia, încălzirea globală accelerată va devasta omenirea până în 2050. Scenariul prevăzut este o Planetă în care un miliard de oameni sunt strămutaţi, producţia de alimente scade semnificativ, iar unele dintre oraşele cele mai populate ale planetei vor fi parţial abandonate.

În opinia lui Chris Barrie, un amiral pensionat şi fostul lider al Forţelor de Apărare Australiei, care a scris cuvântul înainte al lucrării, „după războiul nuclear, încălzirea globală produsă de umanitate este cea mai mare ameninţare la adresa vieţii pe planetă”.

„Un viitor apocaliptic nu este inevitabil, dar fără măsuri drastice şi imediate, viitorul nostru nu arată bine”, spune Barrie.

„Fără îndoială, încălzirea globală este o ameninţare serioasă pentru civilizaţia umană”, a spus Andrew King, lector pe ştiinţă climatică la Universitatea din Melbourne. Acesta susține că nu se aşteaptă ca civilizaţia umană să dispară în 2050.

Conform lui David Spratt şi lui Ian Dunlop, cercetători în schimbări climatice, încălzirea globală reprezintă o „ameninţare existenţială la adresa umanităţii pe termen scurt şi mediu”.

„Folosind concluzii ştiinţifice pre-existente, cei doi au ajuns la concluzia că o reştere a temperaturilor globale cu 3 grade celsius până în 2050 înseamnă că 55% din populaţia lumii pe 35% din teritoriul său reprezintă mai mult de 20 de zile căldură letală pe an, dincolo de potenţialul de supravieţuire al umanităţii”, conform acestora.

Din cauza încălzirii globale mai multe ecosisteme ar fi afectate. În Africa de vest, America de Sud tropicale, în Orientul Mijlociu şi în Asia de sud-est ar fi atât de cald că peste 1 miliard de oameni ar părăsi locul. Locuitorii din Mumbai, Jakarta, Guangzhou, Hong Kong, Ho Chi Min City, Shanghai, Bangkok şi Manila și-ar abandona și ei casele de asemenea, dar din cauza creșetrii fluxului apelor.

„Producţia de alimente ar fi şi ea afectată din cauza scăderii catastrofale a populaţiilor de insecte, căldură prea puternică pentru ca oamenii să supravieţuiască în mai multe regiuni cheie ale producţiei de alimente, precum şi din cauza deficitului cronic de apă potabilă. O astfel de scădere dramatică în producţie va afecta şi preţurile care ar creşte exponenţial”, spun autorii lucrării.

„Consecinţele sociale merg de la o creştere în fervoare religioasă până la haos efectiv. În acest scenariu, schimbările climatice provoacă o dislocare permanentă în relaţia umanităţii cu natura”.