Organizaţia Mondială a Sănătăţii – OMS este criticată de voci importante din domeniu pentru modul în care a gestionat epidemia de coronavirus, astfel încât în prezent s-a ajuns ca omenirea să se confrunte cu o pandemie.

Iar apariţia noului coronavirus la sfârşitul lui decembrie în China și răspândirea sa ulterioară au făcut să apară critici la adresa Organizației.

Antoine Flahault, directorul Institutului de Sănătate Globală de la Universitatea din Geneva, a lansat în revista medicală The Lancet un atac împotriva modului în care a reacționat OMS la epidemia de coronavirus.

”În faţa ”vacarmului” covid-19, ”există un şef de orchestră?”, întreabă Antoine Flahault, care arată OMS cu degetul pentru că ar fi lansat alerta prea târziu, a întârziat să trimită experţi la faţa locului, a tergiversat înainte să stabilească situaţia de pandemie şi a eşuat să armonizeze riposta internaţională.

”Organizația a rămas uimitor de tăcută”

”În contextul unui consens internaţional cu privire la închiderea şcolilor, magazinelor şi altor activităţi şi asupra plasării în carantină a unor oraşe sau regiuni întregi, OMS nu spune însă când anume trebuie să intre aceste măsuri în vigoare în fiecare ţară şi nici în ce ordine.

”OMS rămâne uimitor de tăcută (…) cu privire la toate aceste chestiuni pragmatice”, observă Flahault, potrivit news.ro, care preia presa internațională.

Într-un interviu publicat la jumătatea lui martie de revista Fortune, emisarul special al OMS David Nabarro spunea că se aşteaptă la ”un miliard de cazuri în iunie”, în ritmul actual.

OMS a declarat urgenţa internaţională la sfârşitul lui ianuarie, dar abia după ce a catalogat situaţia drept pandemie, la 11 martie, a fost lansată mobilizarea planetară.

Noul coronavirus îşi făcuse deja cuib în Europa – cu peste 630 de morţi în Italia. El a ucis de-atunci 18.000 de oameni în lume, iar peste un sfert din omenire este izolată, ceea ce a aproape a oprit sectoare economice.

”OMS a întârziat să dea alarma”

Unii consideră că OMS a întârziat să dea alarma pentru a nu deranja China, tot mai activă în cadrul diverselor instanţe ONU.

”În pofida faptului că este un lucru larg cunoscut că răspunsul Chinei a fost opusul transparenţei – Guvernul subestimând numărul de cazuri şi intimidând avertizorii de integritate -, directorul general al OMS a aplaudat «transparenţa»” Beijingului, a declarat Joe Amon, profesor în Sănătate Mondială de la Universitatea din Drexel.

Acţionând în acest fel, ”OMS a dat semnalul că epidemia poate că nu este attâ de gravă”, consideră el, conform sursei citate.

Alţii, ca ONG-ul Human Rights Watch (HRW), au apreciat că influenţa Beijingului a determinat OMS să ignore larg consecinţele în domeniul drepturilor omului ale măsurilor drastice luate de China

Adhanom Ghebreyesus respinge criticile

La Geneva, directorul OMS Tedros Adhanom Ghebreyesus a respins toate criticile şi a dat asigurări că el ”nu consideră nimic din ceea ce vine din statele membre drept o presiune”.

”Îndepărtarea Chinei încă de la început, prin sublinierea deficienţelor, ar fi fost o eroare”, decriptează o specialistă în vaccinare de la OMS, Ann Lindstrand.

Mai mulţi experţi consideră, de asemenea, că Beijingul ar fi trebuit să alerteze mai devreme OMS, la momentul primelor cazuri – în noiembrie -, şi nu la sfârşitul lui decembrie.

”Dacă am fi ştiut la acel moment că se întâmpla ceva, acest lucru ar fi putut să facă o diferenţă enormă”, subliniază un epidemiolog de la Universitatea din Edinburgh, Roland Kao, mai scrie presa internațională.

”OMS nu poate să oblige guvernele”

Dar, mai ales, ”OMS nu poate să oblige guvernele să-i urmeze recomandările, pentru că guvernele nu i-au dat acest tip de autoritate”, subliniază codirectoarea Centrului de Sănătate Globală de la Institutul de Înalte Studii Internaţionale şi Dezvoltare de la Geneva, Suerie Moon.

Iar dacă OMS dă, în mod public, doar sfaturi particulare statelor, directorul său general – un medic specialist în malarie şi un fost ministru al Sănătăţii şi de Externe din ţara sa, Etiopia – discută foarte regulat cu şefii de stat şi de guverne.

De altfel, subliniază Devi Sridhar, un profesor în Sănătate Publică Mondială la Universitatea din Edinburgh, cei care au urmat sfaturile OMS – şi anume de a testa cazurile suspecte şi de a le urmări contactele – ”se descurcă mai bine, precum Coreea de Sud”.

Aşa cum rezumă Moon, şeful OMS şi agenţia sa ”lucrează din greu pentru a conduce orchestra, însă muzicienii sunt cei care nu-l urmează”.