complex angro aducea venituri impresionante, afacerea pe care Jan Galcescu vroia sa o dezvolte putea parea cel mult un moft: o firma de cercetare care sa dezvolte componente pentru industria IT si productie de software. Cati romani aveau calculatoare in anul 1995 si cati dintre acestia foloseau soft sau componente produse in Romania!? Societatea Epsicom a inceput cu doi angajati, patronul Galcescu (unic asociat) si un amic de-al lui, tot specialist in calculatoare. Supravietuirea a fost o problema pentru mica societate craioveana in primii ani de functionare, insa salvarea la inceput a fost service-ul pentru produse electonice. Pentru astfel de servicii exista piata. Jan Galcescu nu a renuntat insa la visul sau de a face cercetare intr-o companie mica si de a incerca sa vanda hardware si software. „Am pornit afacerea cu un PC, o masa, un letcon si o bormasina. In 1997 am contractat un credit de 7.000 de dolari, insa nu am primit banii de la banca decat dupa ce am reusit sa dovedim ca afacerea este viabila”, spune Jan Galcescu. Cu banii imprumutati de la banca a cumparat utilaje din import pentru fabricarea unor circuite imprimate, folosite in electronica. Cu toate astea, urmatorii trei ani au adus numai pierderi pentru societate. Principala cauza a fost axarea companiei exclusiv pe cercetarea software si hardware. Costurile de functionare erau foarte mari: materialele folosite erau procurate din import, iar la acestea se adaugau chiria pentru spatiu si ratele lunare platite bancii. „Costurile realizarii unor produse de elctronica sunt fantastice. Abia din anul 2000 am trecut pe productie efectiva, realizand circuite imprimate cu treceri metalice – unice pe piata din Romania ca produs autohton – si softuri pentru copii”, spune Galcescu. Dupa initierea productiei de serie mica, rezultatele financiare au fost pe masura. Acum, compania are o cifra anuala de afaceri de circa un miliard de lei si sapte angajati: ingineri electronisti, cercetatori si chimisti. Se poate spune ca firma lui Jan Galcescu a dat lovitura in urma cu doi ani, atunci cand a fabricat primul dispozitiv din lume pentru colectarea veninului de albine. Ideea i-a venit patronului amintit – fost apicultor in tinerete – cand s-a gandit ca albina are o „arma” pe care nu o foloseste pentru ca ii este fatala. Din cauza asta veninul nu poate fi colectat fara a omori albinele. Inventia este in curs de brevetare, dar a trezit interesul nemtilor si francezilor, care vor sa cumpere know-how-ul, despre care Jan Galcescu spune ca este pazit cu sfintenie. Au fost produse 20 de bucati si testate timp de doi ani pe piata. „Apicultorii din Dolj au colectat 15 kilograme de venin in doi ani. Un gram de venin livrat la export costa 100 de dolari”, spune inginerul-cercetator. Societatea are cerere de inca 100 de dispozitive, in special pentru piata din zona Ardealului, deoarece apicultorii au prins gustul de a exporta veninul, foarte folosit in industria farmaceutica din Occident. Este dificil sa faci cercetare intr-o firma privata, fara nici un sprijin material din partea statului, si sa mai si rezisti pe piata cu un produs nou-nout. Dar managerul din Craiova nu s-a limitat la un produs, ci produce aproximativ 180: softuri „free” pe Internet de tip Basic Stamp, board-uri de evaluare (placi pe care se testeaza si soft si prototipuri pentru micro-controlere – ATMEL, PIC, AVR), produse de electronica. Softurile pentru copii sunt create in diverse versiuni si publicate pe Internet pe pagina web a companiei, dandu-le si altora posibilitatea sa puna in aplicare softul. Produsele se adreseaza in special elevilor din anii terminali de liceu si studentilor din facultatile de profil si sunt de tipul „Work at Home”. Firma a selectat link-uri pentru realizarea de forumuri de discutii, astfel ca ii pune in legatura cu utilizatorii pe tinerii care, la randul lor, creeaza softuri. Atat pentru soft, cat si pentru componentele electronice piata de desfacere este in regiunea Oltenia si in zona Bucurestiului, aceasta din urma prinzand teren cu comenzi importante. Promovarea s-a facut prin CD-uri distribuite gratuit in licee si la providerii de Internet din Oltenia. Firma nu poate face publicitate in sistem clasic (radio, TV, presa scrisa) din cauza faptului ca activeaza intr-un sector extrem de specializat, ceea ce ar face o astfel de investitie zadarnica. Desi activitatea Epsicom este in proportie de 30% axata pe cercetare, veniturile provin din produsele electronice. Sunt genul de produse pentru care exista cerere foarte mare pe piata romaneasca, in conditiile in care preturile sunt cu 8-10% mai mici decat in Comunitatea Europeana. Pirateria este o alta problema cu care se lupta firma. Multe dintre produsele unicat au fost copiate recent chiar de catre firme din Craiova. „Ne-am amuzat cand am vazut copiile. In primul rand nu au reusit sa ne copieze intrutotul, iar in al doilea rand, inseamna ca deja contam pe piata, daca si altii vor sa faca bani din afacerea noastra”, spune patronul Epsicom.
De ce afacerea are o rata mica de crestere
Piata IT din Romania este reticenta la produsele autohtone, utilizatorii preferand softurile si produsele electronice din import. Exista insa mari sanse ca respectivele produse de peste granita sa fie fabricate tot de ingineri-cercetatori romani. Desi nu are concurenta in zona Olteniei, firma nu s-a dezvoltat corespunzator din cauza reticentei beneficiarilor fata de produsele romanesti, preferandu-le pe cele din import. Greseala firmei din Banie este ca noile produse nu sunt inregistrate la OSIM. Din pacate, in lipsa brevetelor, oricine poate fura ideea celui care a muncit trei ani pentru conceperea unor produse. Compania Epsicom si-a extins afacerea diversificand gama de produse astfel ca, pentru a le promova pe unele, le neglijeaza pe altele. Slaba implicare a statului in cercetare ii descurajeaza pe cei cu initiativa, dar care nu au bani pentru a porni la drum.
Business Start
· Cel mai important aspect in demararea unei afaceri in domeniul IT este sa fiti specialist sau cel putin sa aveti tangenta cu mediul informatic, asa cum a procedat inginerul din Craiova.
· Business-ul poate incepe cu un capital minim de 2,5 miliarde de lei, fara a lua in calcul spatiul si know-how-ul care este foarte scump. Oricum, este genul de business pentru care bancile acorda in general credite in situatia in care exista un plan de afaceri bine pus la punct. Obtinerea unei finantari europene este o alta varianta de capitalizare.
· Productia nu poate demara fara un plan de afaceri viabil si fara un studiu de piata amanuntit.
· Daca porniti afacerea, evitati sa produceti pe stoc. In domeniul IT produsele se perimeaza din punct de vedere moral foarte repede, in doar cateva luni.
· Folositi forme de publicitate eficiente, care sa ajunga la publicul tinta pe care il vizati. Puteti cheltui bani pe promovare fara ca efectul sa fie cel scontat.
· Incercati sa obtineti orice forma de finantare, pentru asta fiind necesar sa va documentati in permanenta asupra programelor de finantare aflate in derulare.
· Salariile trebuie sa fie atractive pentru inginerii cercetatori. Este o activitate care necesita impulsionarea softistilor. De altfel, pe piata de profil incep sa se sedimenteze lucrurile, iar informaticienii devin treptat cei mai bine platiti angajati.
· Utilaje performante si flexibile pentru piesele electronice. Tehnologia IT evolueaza rapid, iar producatorii trebuie sa se adapteze cererii. Or, in acest caz, o firma cu un capital minim nu-si permite sa cumpere utilaje noi de la un an la altul.
