Doru Costea, „creierul” din spatele lui Călin Georgescu
„Creierul” din spatele lui Călin Georgescu. Conform informațiilor disponibile pe pagina sa de Facebook, avocatul Doru Costea este membru fondator al International Media Lawyers Association, o organizație care reunește experți în dreptul la liberă exprimare. De asemenea, acesta ocupă rolul de purtător de cuvânt și consilier personal al candidatului independent la alegerile prezidențiale din România, Călin Georgescu.
Costea se declară un susținător ferm al suveranismului și naționalismului, iar în postările sale publice critică vehement clasa politică actuală, pe care o acuză că, timp de 34 de ani, s-a „îmbuibat” din corupție și furturi, manifestând brusc interes pentru viitorul țării doar în pragul alegerilor.
Cum s-a schimbat Călin Georgescu sub influența lui Doru Costea
Analizând discursurile lui Călin Georgescu de la începutul campaniei și comparându-le cu cele recente, se remarcă o schimbare semnificativă. Tonul său a devenit mai clar, mai incisiv și chiar ușor atipic.
Această evoluție sugerează adoptarea unui model de lider politic consacrat: Viktor Orbán, scrie EVZ.
Rolul consilierului său. Legăturile cu retorica maghiară
Influența lui Doru Costea pare a fi esențială în această direcție. De mult timp, Costea susține viziunea politică promovată de premierul Ungariei, Viktor Orbán. Chiar dacă orientarea pro-rusă a lui Orbán este bine cunoscută și criticată în cancelariile occidentale, Costea nu pare preocupat de aceste aspecte. În schimb, el apreciază stilul de guvernare al liderului ungar, caracterizat de o abordare fermă și lipsită de compromisuri atât pe plan intern, cât și în politica externă.
În iulie 2023, Doru Costea a elogiat discursul premierului Ungariei, Viktor Orbán, susținut la Universitatea de vară de la Băile Tușnad, criticând în același timp reacția Ministerului român al Afacerilor Externe, care solicitase anterior liderului ungar să evite declarațiile sensibile în cadrul evenimentului.
La prima vedere, poate părea paradoxal ca un consilier declarat naționalist român, precum Doru Costea, să susțină poziția unui lider străin cu o viziune revizionistă explicită. Mai ales în contextul în care, în același discurs de la Tușnad, Viktor Orbán a afirmat că Transilvania și „Ținutul Secuiesc” nu ar fi teritorii românești.
Totuși, această aparentă contradicție devine mai ușor de înțeles atunci când se observă că Călin Georgescu și-a însușit o mare parte din retorica naționalistă promovată de Viktor Orbán, modelându-și discursul politic într-o direcție similară.
Legăturile lui Doru Costea cu Budapesta par a fi strânse. În noiembrie 2018, acesta publica o fotografie alături de „prietenul său” Szasz Jeno, președintele Institutului pentru Strategie Națională din Budapesta, apropiat de Viktor Orbán și fost primar al municipiului Odorheiu Secuiesc, precum și lider al Partidului Civic Maghiar. Costea menționa că cei doi au petrecut timp împreună, rememorând momente din trecut.
Cine este Szasz Jeno
Szasz Jeno este o figură influentă în sfera propagandei și strategiei maghiare din Transilvania. În perioada în care a fost primar al municipiului Odorheiu Secuiesc, el a susținut constant ideea autonomiei teritoriale a „Ținutului Secuiesc”. În 2006, a încercat chiar să declanșeze o acțiune de tip „rebeliune” în municipiu, cu scopul de a proclama autonomia regiunii. Planul său a fost însă zădărnicit de prezența de ultim moment a președintelui României de atunci, Traian Băsescu, care, prin intervenția sa, a prevenit o posibilă escaladare a conflictului la nivel local.
Szasz Jeno a fost implicat în incitarea unor acțiuni ostile împotriva măicuțelor de la Casa Sfântul Iosif din Odorheiu Secuiesc. Sub pretextul că activitățile lor caritabile, care includeau îngrijirea și educarea a peste 100 de copii în așezământul aflat în proprietatea personală, ar fi urmărit să schimbe proporția etnică a localității, el a promovat astfel de acuzații.
În urma acestor instigări, au avut loc incidente în care locuitori ai municipiului Odorheiu Secuiesc, influențați de aceste idei, au agresat fizic măicuțele greco-catolice. Situația a fost calmata doar datorită intervenției autorităților, care au reușit să restabilească ordinea.
„Congregația Inimii Neprihănite” își continuă activitatea în municipiul Odorheiu Secuiesc
După mulți ani de procese și conflicte legale, „Congregația Inimii Neprihănite” a câștigat toate litigiile în instanță împotriva lui Szasz Jeno și continuă să își desfășoare activitatea în municipiul Odorheiu Secuiesc, fiind apreciată atât pe plan local, cât și internațional. În ciuda acestor încercări, proporția etnică a municipiului nu s-a schimbat.
Doru Costea nu este bine privit de liderii UDMR, având în vedere sprijinul pe care l-a acordat, din poziția sa de avocat, procesului de înființare al Partidului Civic Maghiar. Acest partid ultranaționalist și radical maghiar, după o serie de acțiuni legale, a obținut în cele din urmă statutul de persoană juridică. Partidul Civic Maghiar a fost, încă de la început, asociat cu FIDESz, partidul din Ungaria, având ca scop constituirea unei alternative radicale la UDMR. De-a lungul timpului, UDMR a fost văzut de Budapesta ca fiind prea moderat în solicitările sale pentru obținerea autonomiei teritoriale.
Doru Costea a promovat o imagine FIDESz pe rețelele de socializare
În octombrie 2024, Doru Costea a promovat pe pagina sa de Facebook imaginea FIDESz ca apărător al Ungariei, subliniind importanța alegerilor care urmau să aibă loc în țara vecină. El considera că fără FIDESz, Ungaria ar fi în pericol de a rămâne fără direcție, având în vedere că opoziția susținea interesele Bruxelles-ului, nu ale Budapestei.
Tot în aceeași lună, consilierul lui Călin Georgescu a lăudat discursul lui Viktor Orbán, în care acesta critica ideea de unitate europeană. Orbán susținea că fiecare stat membru al Uniunii Europene ar trebui să-și prioritizeze propriile interese naționale, în detrimentul intereselor celorlalte state membre. Prin această abordare, liderul ungar punea sub semnul întrebării chiar esența Uniunii Europene — solidaritatea și coeziunea între statele membre. Declarațiile lui Orbán au fost preluate aproape identic de Călin Georgescu!
Această adoptare a retoricii lui Viktor Orbán de către un candidat „suveranist” precum Călin Georgescu poate părea surprinzătoare, mai ales având în vedere orientarea clară a premierului ungar spre Moscova și acțiunile sale care au contribuit la destabilizarea și haosul din sud-estul Europei. Pentru mulți lideri europeni, Viktor Orbán este considerat un aliat de nădejde al lui Putin, sfidând măsurile UE împotriva Moscovei.
Din perspectiva intereselor României, însă, postura lui Orbán este la fel de periculoasă, având în vedere că acesta susține, direct sau indirect, punerea sub semnul întrebării a prevederilor Tratatului de la Trianon din 1920, tratat prin care Ungaria a pierdut o mare parte din teritoriu. Orbán, în mod tendențios și eronat, promovează ideea că Ungaria ar fi pierdut două treimi din teritoriul său, ceea ce poate alimenta tensiuni și revendicări teritoriale în regiune.
Politica lui Viktor Orbán privind minoritățile
De la preluarea puterii în Budapesta pentru a doua oară în 2010, Viktor Orbán a urmărit să folosească minoritățile maghiare din România, Slovacia, Ucraina și Serbia pentru a avansa interesele Budapestei. Prin finanțări anuale de milioane de euro pentru diverse organizații și asociații maghiare, au început să apară solicitări pentru autonomia teritorială a unor regiuni inventate, care nu au o bază în realitatea geo-politică actuală, cum ar fi „Ținutul Secuiesc” și „Partium” în România, „Ținutul Săsesc” în Slovacia sau „Transcarpatia” în Ucraina.
Prin politica sa, Viktor Orbán nu a reușit decât să contribuie la sărăcirea comunităților maghiare din regiunile unde acestea sunt majoritare, în timp ce Ungaria a ajuns într-o criză economică severă și de lungă durată. Inflația galopantă și prețurile mult mai ridicate decât în România sunt doar câteva dintre efectele negative ale acestei politici.
În plus, guvernul ungar a început un proces masiv de naționalizare, nu din motive economice, ci pentru a sprijini interesele financiare ale cercurilor apropiate regimului FIDESz, care beneficiază de pe urma contractelor atribuite prin diverse structuri economice.
Pe lângă anumite narațiuni ale lui Viktor Orbán, Călin Georgescu a adoptat și mesaje provocatoare care îndeamnă la nesupunere civică și rebeliune, o strategie care amintește de încercările FIDESz de a recăpăta puterea în Ungaria în 2008. În acest context, Georgescu nu ezită să lanseze atacuri directe la adresa unor oficiali, acuzându-i că i-au făcut rău și promițând că vor răspunde pentru acțiunile lor la momentul potrivit.
