Vladislav Surkov, Arhitectul „Putinismului” și Omul din Umbra Kremlinului
Într-un interviu exclusiv acordat publicației L’Express, Vladislav Surkov, una dintre cele mai misterioase și influente figuri din politica rusă, a decis să își exprime viziunea asupra viitorului Rusiei și a felului în care se construiește puterea politică la Moscova. Considerat arhitectul „Putinismului” și un simbol al strategiilor politice din spatele Kremlinului, Surkov a petrecut aproape două decenii modelând direcțiile regimului lui Vladimir Putin, dar de la izbucnirea războiului din Ucraina, el a ales să se retragă din atenția publică, refuzând să comenteze conflictul care zguduie Europa.
Astăzi, Surkov nu mai deține funcții oficiale, iar poziția sa în politica rusă este incertă. Cu toate acestea, el continuă să fie un actor esențial în înțelegerea modului în care Rusia acționează pe plan internațional, dar și în cadrul propriei sale administrații. Deși nu este activ în structurile de putere, Surkov cunoaște toate mecanismele care stau la baza deciziilor Kremlinului și a influențat profund politica Rusiei, chiar și atunci când aceasta părea să nu îl mai implice direct.
O condiție existențială expansiunea permanentă a Rusiei
Unul dintre cele mai controversate puncte abordate de Surkov în interviul său este conceptul de „expansiune permanentă” a Rusiei. Conform viziunii sale, pentru Rusia, expansiunea nu este doar o idee politică, ci o necesitate fundamentală, o „condiție existențială” a națiunii.
„Ne vom extinde în toate direcțiile, atât cât ne va permite Dumnezeu și resursele noastre. Important este să nu ne lăsăm duși de val și să nu încercăm să înghițim un teritoriu prea mare”, a declarat Surkov.
Aceasta viziune se bazează pe ideea „lumii rusești”, un concept care nu se limitează la granițele geografice ale Rusiei, ci la influența globală a acesteia, în domenii precum cultură, armată, economie și ideologie.
Surkov respinge orice discuție referitoare la subiectivitatea națiunilor care nu doresc să facă parte din această „lume rusă”, susținând că, în viziunea sa, Europa a ignorat voința poporului ucrainean. Acesta acuză Occidentul că a sprijinit loviturile de stat din 2014 de la Kiev, impunând o guvernare pro-vestică și anti-rusă, în ciuda faptului că majoritatea ucraineană de atunci era rusofonă și împotriva integrării în Uniunea Europeană și NATO.
Vladislav Surkov este o entitate politică artificială Ucraina
Surkov consideră Ucraina o „entitate politică artificială” alcătuită din trei regiuni distincte: sudul și estul rusofon, centrul cu identități mixte și vestul anti-rus. El susține că războiul va duce, în cele din urmă, la separarea acestor regiuni, cu părțile pro-europene și anti-ruse limitate la teritoriile lor istorice.
„Ucraina va deveni într-o zi un stat real”, prezice Surkov, subliniind că războiul din Ucraina nu a creat o națiune unificată ucraineană, ci a scos la iveală diviziunile interne ale acesteia, exacerbate de intervenția Occidentului.
În ceea ce privește Uniunea Europeană, Surkov își exprimă o opinie acidă, considerând-o o „construcție obeză și ineficientă”, incapabilă să răspundă ferm provocărilor geopolitice. El acuză Europa că a ales cantitatea în fața calității și că se află într-o stare de incertitudine, între un model economic și unul politic, ceea ce afectează capacitatea acesteia de a impune autoritate pe plan global. Surkov subliniază că, din punctul său de vedere, Uniunea Europeană trebuie să aleagă între a deveni o federație suverană sau a se reduce la o simplă comunitate economică.
Visul „Nordului Global”, schimbarea ordinii geopolitice și rolul „Țarului”
Unul dintre cele mai provocatoare aspecte ale viziunii sale geopolitice este ideea unui „Nord Global”. Surkov sugerează că războiul din Ucraina va adânci falia dintre Rusia și Occident, dar în cele din urmă va duce la formarea unui nou bloc geopolitic care va integra Rusia, Europa și Statele Unite într-o „civilizație nordică” comună. Această viziune nu este un vis utopic, ci un obiectiv pe termen lung, în care autoritarismul va înlocui liberalismul atât în Statele Unite, cât și în Europa.
Deși conștient de dificultățile impuse de izolarea geopolitică a Rusiei, Surkov consideră că ascensiunea naționalismului în Europa și revenirea unui lider autoritar, cum ar fi Donald Trump, ar putea ajuta la ruperea acestui izolament.
Surkov nu se rușinează de natura autoritară a „Putinismului”, pe care o consideră cel mai eficient model pentru Rusia. În viziunea sa, sistemul politic al Rusiei este profund adaptat fundamentelor istorice și culturale ale națiunii, iar rolul unui „Țar” este esențial pentru stabilitatea țării.
„Avem nevoie de un Țar”, spune Surkov fără ocolișuri, subliniind că perioadele fără un lider centralizat s-au sfârșit întotdeauna în dezastru pentru Rusia. El respinge ideea că democrația liberală este universal superioară și consideră că fiecare națiune trebuie să își dezvolte un sistem politic care să fie în armonie cu contextul său istoric și cultural.
Surkov subliniază că regimul rus s-a transformat nu doar într-un sistem autoritar, ci și într-unul profund conservator, în care biserica și valorile tradiționale joacă un rol crucial. El vede acest conservatorism ca o necesitate pentru mobilizarea națiunii ruse, având în vedere tradițiile istorice ale acesteia. Potrivit lui, reformele liberale din anii 1990 au eșuat pentru că au ignorat „matricea mentală” a Rusiei, subestimând importanța valorilor și conștiinței naționale.
Politica Rusă în viziunea lui Surkov
În ceea ce privește politica, Surkov consideră că aceasta nu este doar despre instrumentele de guvernare, ci mai ales despre gestionarea pasiunilor și emoțiilor naționale.
„Puterea este esențială pentru supraviețuirea națiunii ruse”, afirmă el, subliniind că un sistem centralizat și autoritar este singura cale de a asigura stabilitatea internă și de a naviga prin tumultul geopolitic.
De asemenea, Surkov face o distincție între libertatea politică și libertatea personală, criticând excesele democrațiilor liberale, precum cultura „cancel” și politica identitară.
În concluzie, viziunea lui Vladislav Surkov asupra „lumii rusești” nelimitate, a expansiunii teritoriale și a formării unui „Nord Global” subliniază ambițiile pe termen lung ale Kremlinului. Deși astăzi nu mai joacă un rol activ în politica Rusiei, influența sa asupra „Putinismului” și a strategiei geopolitice ruse rămâne profundă și va continua să modeleze viitorul țării pe termen lung.
