Cristian Vasile a terminat facultatea de informatică și, tocmai pentru că era emotiv și dorea să „se vindece”, s-a hotărât să lucreze în vânzări. A reușit să se angajeze la o companie germană ca reprezentant de vânzări. În ciuda tuturor așteptărilor, jobul i s-a potrivit de minune. Apoi a trecut în zona de telecomunicații, la unul dintre liderii pieței românești. Și aici s-a descurcat foarte bine, iar, în scurt timp, a fost promovat.
După mai multe poziții de team leader, a ajuns director de vânzări corporate pe zona Transilvaniei. „Lucrurile se petreceau într-un ritm bun, veneau rezultate, dar simțeam că pot mai mult. Deși semnam deal-uri generoase, nu mai găseam satisfacție în ceea ce făceam. Îmi doream să fac ceva pe cont propriu”, povestește Cristian Vasile. Pentru că a realizat că este imposibil să aibă un job solicitant și, în acelați timp, să demareze o afacere, tânărul a hotărât să riște și să-și ia un an sabatic. După o mică vacanță, i-a venit ideea: să facă o afacere dulce.
„Cred că atunci când faci ceva de la zero, mă refer la producție, ai satisfacții mai mari. Apoi, producția de alimente ar trebui să funcționeze indiferent de situația economică în care ne aflăm. Eu am zis că trebuie să merg pe o zonă dulce, mai ales că sunt un mare amator de dulciuri”, explică tânărul cum a construit planul de afaceri. Imediat a realizat că nu știa nimic despre domeniu. „Primul pas a fost să mă instruiesc”, povestește Cristian Vasile.
Împreună cu soția, a absolvit un curs organizat cu fonduri europene destinate pregătirii resurselor umane. În paralel, a început să-și amenajeze un mic laborator de cofetărie. Totuși, deși a dat startul micii afaceri în octombrie 2014, abia în iunie 2015 a ieșit din laboratorul lui Cristian Vasile prima prăjitură.
În acel moment avea deja un angajat, care se ocupa de prepararea prăjiturilor. Cu toate acestea, nu erau pregătiți pentru ceea ce urma. „Nu ieșise primul tort și bătusem palma pentru prima nuntă. Noi ca noi, nebuni, dar mirii… Evenimentul ne-a învățat o grămadă, dar a ieșit perfect”, spune antreprenorul.
Cum se pricepea bine la vânzările corporate, s-a îndreptat și către localurile renumite din Brașov. „Cu prăjiturile sub braț, am început să vizitez restaurante și baruri. Le ofeream managerilor să guste din prăjituri. După ce gustau, se legau și colaborările”, destăinuie strategia de vânzări de la început, una simplă, dar eficientă. Livrările le făcea singur. A luat de la un prieten o bicicletă cu trei roți și ajunsese să alimenteze cu delicatese 15-20 de locații de top din Centrul Brașovului. Atunci și-a câștigat și renumele în rândul amatorilor de bunătăți.
„Când eu visam la a avea un laborator, primisem, ca un fel de glumă de Moș Crăciun, o bască roșie. Când am început să livrez primele prăjituri am găsit-o din întâmplare și am zis să o port”, își amintește antreprenorul. A realizat repede că a fost o idee bună, așa că acum poartă basca de dimineața și până seara. După ce și-a deschis laboratorul, a închiriat și un spațiu comercial, iar la 1 decembrie 2015 a deschis prima cofetărie, căreia i-a dat un nume de poveste: La Casa de Turtă Dulce. Deschiderea a fost și ea de basm, mica cofetărie fiind „asaltată” din prima zi de aproape 300 de persoane.
„Deși pare nebunesc, nu mi-am stabilit o targetare strictă când am pornit. Mi-am dorit să fac prăjituri naturale să mă diferențiez de ceilalți”, explică antreprenorul. Ce înseamnă această diferențiere? „Am zis că vreau să fac produse de tipul celor pe care le făceam la un moment dat în casă: margarina nu există la noi, folosim numai unt; frișcă vegetală nu avem deloc; nu folosim niciun praf instant, toate cremele le facem cum se făceau pe vremuri, sunt creme fierte; folosim ouă, deși procedura de lucru este foarte anevoioasă; mai mult, folosim numai ciocolată belgiană în toate produsele. Am făcut tot ce este posibil ca ingredientele să fie în primul rând de foarte bună calitate pentru că este un prim pas spre a obține un produs final de calitate”, își prezintă filosofia de business Cristian Vasile. Atât rețetele cât și numele prăjiturilor sunt deosebite, deoarece la Casa de Turtă Dulce „toată lumea are liber la creativitate”.
Așa au luat naștere prăjituri cu denumiri „năzdrăvane”: floricele pe câmpii, țățișoare, olandezul zburător, ciocolată mototolită, curcubeu pe cerul gurii, joffre turmentat, tortul agricultorului Morcoveață. „Sunt clienți care, uitându-se în vitrină, îi văd zâmbind”, recunoaște antreprenorul. Planul i-a mers de minune lui Cristian Vasile: a ajuns la o cifră de afaceri de aproximativ 30.000 și a înregistrat un profit de peste 5.000 de euro. Acest succes l-a determinat să mai deschidă în Brașov, în urmă cu nici o lună, a doua cofetărie La Casa de Turtă Dulce.
