La privatizare, statul a permis OMV “deducerea din punct de vedere fiscal pentru dezvoltarea si modernizarea explorarii, cercetarii si productiei de titei a 35% din valoarea productiei calculate pe baza numarului de tone de titei produs”.
“Cota geologica va fi introdusa in Codul fiscal si va fi mentinuta de la 1.01.2005 pana la 31.12.2006. Pierderile fiscale rezultate prin aplicarea cotei geologice vor fi eligibile pentru tratamentul fiscal prevazut la articolul 26 din Codul fiscal in ceea ce priveste recuperarea ulterioara a pierderilor fiscale. Cota de cheltuieli pentru dezvoltarea si modernizarea productiei de titei si gaze, rafinarii, transportul si distributia petrolului, prevazuta in HG nr. 168/1998, asa cum aceasta cota a fost aplicata sau pretinsa de societate pentru perioada de pana la 31.12.2003, nu va face obiectul impozitarii sau al unei obligatii de rambursare, dar nu va putea fi folosita decat in scopul de investitii permise in conformitate cu HG nr. 168”. Potrivit Petrom, in 2005 “au fost alocate 300 milioane RON din profitul companiei pentru rezerva de cota gecologica”. Numai ca, deoarece OMV fusese nevoit sa verse mai multe sute de milioane de euro prin contractul de privatizare, cota geologica nu a fost utilizata integral.
“In oferta finala, OMV a indicat, ca o prezumtie expresa ce a stat la baza evaluarii, mentinerea cotei geologice la aceeasi valoare pe o perioada de zece ani de la data finalizarii. La intalnirile ulterioare cu Ministerul Economiei, OMV si-a exprimat clar pozitia ca mentinerea pretului oferit este conditionata de asigurari in acest sens. Dupa o serie de negocieri, OMV a acceptat in final o versiune redusa ca timp la doi ani”. Concluzia apartine Consiliului Concurentei (CC), institutie care se declara, de altfel, multumita cu faptul ca “OMV a platit cota geologica” prin pretul platit la privatizare si ca, altfel, “pretul oferit de OMV ar fi fost semnificativ mai mic”. In mod cu totul surprinzator, reprezentantii CC sustin ca, “in conditiile in care cota geologica ar conferi un avantaj potential SNP Petrom, aceasta nu afecteaza comertul Romaniei cu statele membre UE”. Da, dar dezavantajeaza competitorii romani. La pagina 44 a contractului de privatizare se arata ca “exceptand cerintele contrare ale legilor sau reglementarile general aplicabile in Uniunea Europeana, care devin aplicabile Romaniei, urmatoarele prevederi ale Codului fiscal al Romaniei vor ramane in vigoare pana la 31 decembrie 2014 si nu vor fi modificate in defavoarea societatii. In perioada mentionata mai sus, cu exceptia cerintelor contrare ale legilor sau reglementarilor general aplicabile in UE, care devin aplicabile Romaniei, regimul de impozitare aplicabil activitatilor de explorare si productie ale societatii nu va deveni, indiferent sub ce forma, mai oneros pentru societate (inclusiv prin majorarea ratelor impozitelor aplicabile ori prin introducerea de noi impozite)”. Vreme de inca opt ani de acum inainte, impozitele specifice activitatilor de explorare si exploatare vor fi mentinute la cotele stabilite in contract. Ministerul Economiei a acceptat ca statul sa despagubeasca cu aproape 200 de milioane de euro investitorul care a preluat Petrom. Este vorba de 26 de milioane de euro pentru Arpechim Pitesti, 31,8 milioane de euro pentru Petrobrazi, 45,8 milioane de euro in cazul Doljchim Craiova, 29,2 milioane de euro la diviziile de distributie si comercializare si 45,5 milioane de euro la upstream.
Tot Petrom a platit consultantul
Un anunt important prezentat in contractul de privatizare a Petrom, dar si in raportul de evaluare si diagnostic, scoate la iveala un lucru extrem de curios: consultantii s-au spalat pe maini de toate previziunile si informatiile prezentate in aceste documente. “Credit Suisse First Boston si ING nu au verificat in mod independent nici una dintre informatiile puse la dispozitia lor in vederea elaborarii acestui studiu. CSFB si ING nu dau nici o asigurare sau garantie, fie expresa, fie tacita, si nu vor accepta nici o raspundere pentru sau in legatura cu realitatea, corectitudinea sau exhaustivitatea vreuneia dintre aceste informatii”. Cine este singurul responsabil? Ei bine, “ministerul (Economiei n.r.) va fi responsabil in exclusivitate pentru realizarea propriei evaluari a informatiilor prezentate in studiu”. La pagina 60 a contractului de privatizare se mentioneaza ca, “pentru a evita orice dubiu, partile confirma si convin ca societatea (Petrom) are obligatia de a plati o parte din onorariile si costurile datorate consultantilor in legatura cu prezentul contract si tranzactiile avute in vedere, conform contractului pentru servicii financiare, ale carui prevederi relevante au fost comunicate (onorariile consultantilor)”. Cumparatorul se angajeaza, dupa finalizare, sa determine societatea sa plateasca imediat si la termen consultantilor toate sumele datorate de catre societate consultantilor conform contractului de servicii financiare. Mai precis, OMV se declara de acord ca Petrom sa suporte toate onorariile consultantilor, chiar si dupa privatizare.
La pagina 42, OMV si Ministerul Economiei stabilesc ca “vanzatorul se obliga sa ii vanda cumparatorului partea corespunzatoare din actiunile referitoare la terenuri la un pret egal cu valoarea nominala a acestor actiuni. Cu toate acestea, pretul total de cumparare ce urmeaza sa fie platit nu va depasi echivalentul in lei al sumei maxime”. Mai exact, evaluarea terenurilor a fost facuta la valoarea nominala si nu la pretul zonei, care in unele cazuri era de zeci de ori mai mare.
Ce este metoda fluxurilor de lichiditati actualizate
Compania Petrom a fost evaluata pentru vanzare in primul rand prin metoda fluxurilor de numerar actualizate (DCF). “Analiza DCF este cea mai riguroasa abordare de evaluare a unei societati, fiind in mare parte fundamentata pe modelul financiar”, sustin consltantii.
“Scenariul de baza pentru valoarea companiei bazata pe metoda fluxurilor de lichiditati actualizate a condus la o valoare a companiei intre 1,1 si 1,6 miliarde USD. Valoarea capitalului propriu se situeaza in intervalul 0,7 si 1,1 miliarde de dolari”.
Consultantii recunosc, insa, ca dezavantajele metodologiei sunt acelea ca “depinde de previziunile pe termen lung, cu un grad ridicat de nesiguranta” si ca nu ia in considerare conditiile existente pe piata.
Evolutia rezervelor de titei a Petrom (milioane tone echivalent titei)
Rezervele Petrom la sfarsitul anului 2002 erau de 216 milioane tone echivalent titei si reprezinta echivalentul a 20 de ani de explorare in ritmul actual. Structura rezervelor este 60% titei, 30% gaze naturale neasociate cu zacaminte de petrol si 10% gaze naturale asociate zacamintelor petroliere.
Consultantii sustin ca, “potrivit standardelor internationale de contabilitate (un standard mai apropiat pentru compararea companiilor din cadrul industriei de petrol si gaze), la sfarsitul lui 2001, rezervele Petrom erau de 70 de milioane de tone de titei si 70 de miliarde de metri cubi de gaze naturale.
Cum a fost evaluata compania pe divizii (mld. USD)
Analiza total companie 1,1 si 1,6
Explorare si productie 1,7 si 2,1
Divizia de rafinare si petrochimie -0,6 si -0,5
Distributie si comercializare -0,2 si +0.04
Dupa ce au evaluat cele trei parti ale Petrom, consultantii au sustinut ca “valoarea indicativa totala a companiei in scenariul de baza, calculata prin metoda fluxurilor de numerar actualizate, se situeaza intre 1,1 miliarde de doalri si 1,6 miliarde de dolari”.
