Dizolvările de firme au crescut
Potrivit ONRC, cele mai multe dizolvări au fost înregistrate în Bucureşti, respectiv 4.657 de firme (număr în creştere cu 28,47% faţă de primele şapte luni din 2022), şi în judeţele Cluj (1.165, +26,36%), Timiş (1.155, +33,84%), Constanţa (1.030; +4,25%) şi Ilfov 990, plus 22,52%).
Cele mai puţine dizolvări de firme au fost consemnate în judeţele Covasna, respectiv 122 (-12,23%), Ialomiţa (132, +37,5%) şi Mehedinţi (132, +3,94%).
Domeniul de activitate cu cele mai multe dizolvări de firme
Domeniul de activitate care a consemnat cele mai multe dizolvări de firme, în primele şapte luni ale acestui an, este comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, unde s-au înregistrat 6.160 de dizolvări la nivel naţional. Faţă de perioada similară a anului anterior, dizolvările din acest sector au crescut cu 2,7%.
Potrivit sursei citate, activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice, construcţiile, precum şi industria prelucrătoare sunt alte domenii de activitate unde s-a consemnat un număr mare de dizolvări de firme, şi anume 2.189 (+30,30%), 2.074 (+13,71%), respectiv 1.933 (+15,2%).
În luna iulie 2023, au fost înregistrate 2.751 dizolvări de firme, cele mai multe în Bucureşti (538) şi în judeţele Cluj (161), Constanţa (138), Timiş (138) şi Ilfov (120).
Marcel Ciolacu: Legislaţia noastră fiscală seamănă cu o uriaşă strecurătoare
Premierul a precizat că în ultimii opt ani s-au produs peste 550 de modificări ale Codului fiscal, schimbări făcute prin peste o sută de legi, ordonanţe şi ordonanţe de urgenţă.
„Nu se mai poate opera eficient în asemenea condiţii. Este evident că toată legislaţia noastră fiscală seamănă azi cu o uriaşă strecurătoare, prin care curg nestingherit miliarde de euro, pe un sistem de excepţii fiscale aberante. Nu putem să ne dorim o ţară europeană, ca afară, cu venituri de tip economie off shore, adică ţară paradis fiscal, dar cu cheltuieli ca în modelul social european. S-a ajuns la situaţia absurdă în care România are cea mai mare impozitare a muncii la cei cu venituri mici şi familiile cu copii, în Uniunea Europeană. În acelaşi timp, a fost menţinută o impozitare foarte mică, cu uriaşe privilegii fiscale, pentru anumite categorii de contribuabili care câştigă foarte mult. Aşa ceva, din punctul meu de vedere, nu mai poate continua”, a spus prim-ministrul.
Marcel Ciolacu a spus că este necesară introducerea unui sistem fiscal bazat pe echitate, corectitudine şi respect faţă de „contribuabilul onest, care îşi plăteşte corect taxele şi de intoleranţă totală” faţă evazionişti.
„Îmi voi asuma răspunderea pe o reformă fiscală care preia inclusiv o mare parte dintre principiile extrem de corecte ale celor care au realizat acest studiu. Scopul nostru nu este să descurajăm investiţiile. Dimpotrivă, venim cu prevederi care scutesc de la orice formă de taxare banii investiţi de companiile din România. Vom susţine şi proteja start-up-urile. Suntem dispuşi să ajutăm prin toate mecanismele posibile producţia şi procesarea în România. Ce nu voi tolera, însă, este, simplu: şmecheria, banii făcuţi doar din firme care au un angajat, un computer şi emit facturi, pentru că e clar că acolo e doar un contract de muncă mascat, pentru a nu plăti taxele pe muncă. Nu vom mai permite profiturile mascate şi externalizate, optimizările fiscale. Nu mai putem accepta că doar cei mulţi şi fraieri plătesc şi cei şmecheri nu”, a declarat premierul.
Guvernul îşi va asuma în Parlament un pachet de reduceri de cheltuieli în sistemul bugetar, de combatere a evaziunii şi de eliminare a cât mai multor excepţii.
„Va veni un timp, anul viitor, când va trebui să ne asumăm împreună cu dumneavoastră – de aceea felicit această iniţiativă – o adevărată reformă fiscală a României, ca un stat care nu mai este în curs de dezvoltare. Un stat stabil, dezvoltat, care va adera la OCDE şi care trebuie să intre într-o logică fiscală normală. Până atunci, eu nu îmi asum un singur lucru: să las România fără fonduri europene, să las România în afara Europei, cu toate costurile pe care le voi avea politic. Acest lucru eu nu pot să mi-l asum. Ar însemna cel mai mare dezastru pentru România. Nu avem altă cale decât în interiorul Uniunii Europene”, a susţinut prim-ministrul.
