Alertă roșie. ONU și Organizaţia Meteorologică Mondială avertizează
Alertă roșie în materie de mediu. Conform unui proaspăt raport emis de Organizația Meteorologică Mondială, sub patronajul ONU, se trage un semnal de alarmă cu privire la iminența unui colaps global, având în vedere că, după 2023, s-au înregistrat niveluri record de poluare, creștere a temperaturilor și cantități crescute de gaze cu efect de seră.
Potrivit ultimului raport al Organizației Meteorologice Mondiale, se trage un semnal de alarmă asupra stării fragile a planetei, preconizându-se un posibil colaps iminent după anul 2023.
Recorduri fără precedent au fost înregistrate în privința temperaturii oceanelor, creșterii nivelului mării și fenomenului de retragere a ghețarilor. ONU a emis o avertisment ferm, declarând că anul 2023 a marcat încheierea celui mai torid deceniu consemnat vreodată, plasând planeta „pe marginea prăpastiei”, conform declarațiilor ONU, de marți, 19 martie.
Raportul Organizației Meteorologice Mondiale (OMM) evidențiază:
1. Depășirea cu mult a recordurilor anterioare în ceea ce privește concentrația gazelor cu efect de seră.
2. Creșterea temperaturilor la suprafața terestră.
3. Creșterea temperaturii și acidității oceanelor.
4. Cresterea nivelului mării.
5. Extinderea banchizei de gheață din Antarctica.
6. Retragerea ghețarilor.
Antonio Guterres, secretarul general al ONU, a tras un semnal de alarmă, afirmând că planeta se află într-o situație critică, fiind pe punctul de a se prăbuși, în timp ce impactul poluării cu combustibili fosili generează un dezastru climatic lipsit de orice precedent.
„Mai este încă timp pentru a arunca oamenilor şi planetei un colac de salvare” a spus oficialul, dar a adăugat că măsurile trebuie luate „acum”.
2023 a fost cel mai cald an din istorie
Conform raportului, anul 2023 s-a remarcat drept cel mai torid an din istorie, prezentând o creștere medie a temperaturii la suprafața globului de 1,45°C față de nivelul de referință din era preindustrială.
„Fiecare fracţiune de grad de încălzire globală are un impact asupra viitorului vieţii pe Pământ. Criza climatică este provocarea definitorie cu care se confruntă omenirea şi se combină inexorabil cu o criză a inegalităţii, aşa cum reiese din creşterea insecurităţii alimentare, din deplasările de populaţie şi din pierderea biodiversităţii”, a precizat secretarul general al OMM, Celeste Saulo.
Organizația Meteorologică Mondială (OMM) atrage atenția că valurile de căldură, inundațiile, secetele, incendiile de pădure și intensificarea rapidă a ciclonilor tropicali creează un climat de dezordine și „mizerie”, afectând rutina zilnică a milioane de indivizi și generând pierderi economice colosale de miliarde de dolari.
În intervalul cuprins între 2014 și 2023, s-a consemnat cel mai arzător deceniu înregistrat vreodată, înregistrând o creștere de 1,20°C față de media perioadei 1850-1900.
Trendul ascendent al temperaturilor globale pe termen lung este atribuit creșterii concentrației de gaze cu efect de seră în atmosferă, aceasta atingând niveluri maxime în anul 2022.
Conform Organizației Meteorologice Mondiale (OMM), fenomenul El Niño, survenit în mijlocul anului 2023, a jucat și el un rol semnificativ în accelerarea creșterii temperaturilor.
„Nu am fost niciodată atât de aproape – deşi temporar pentru moment – de limita inferioară de 1,5°C stabilită în Acordul de la Paris privind schimbările climatice.
Comunitatea meteorologică mondială avertizează lumea şi trage un semnal de alarmă: suntem în alertă roşie. Ceea ce am văzut în 2023, în special încălzirea fără precedent a oceanelor, retragerea gheţarilor şi pierderea gheţii marine din Antarctica, reprezintă un motiv de maximă îngrijorare”, anunță Celeste Saulo.
O rază de speranță: energia regenerabilă
În cursul anului anterior, aproape o treime din suprafața oceanelor globului a fost afectată de fenomenul de încălzire marină. Până la finalul anului 2023, peste 90% din oceanele lumii au resimțit efectul valurilor de căldură într-un moment sau altul, conform datelor furnizate de Organizația Meteorologică Mondială (OMM). Creșterea în frecvență și intensitate a acestor fenomene are un impact extrem de negativ asupra ecosistemelor marine. Același efect este resimțit și de recifele de corali.
Pe lângă acestea, în anul 2023, nivelul mediu al mării a atins cote record. Acest lucru se traduce printr-o încălzire continuă a oceanelor (datorită expansiunii termice) și topirea ghețarilor.
O preocupare majoră derivă din faptul că ritmul de creștere a nivelului mediu al mării în ultimul deceniu (2014-2023) este de peste dublu față de cel din prima decadă a erei sateliților (1993-2002).
Datele preliminare indică că ghețarii de referință de pe întreaga planetă au înregistrat cea mai mare retragere din anul 1950 până în prezent. Totul, ca urmare a unui fenomen de topire extremă observat în regiunile vestice ale Americii de Nord și în Europa.
Totuși, există și o notă optimistă, conform OMM. Producția de energie regenerabilă în anul 2023 a înregistrat o creștere cu aproape 50% față de anul precedent, marcând cea mai semnificativă rată de creștere din ultimii 20 de ani.
