Ministrul australian al Mediului, Sussan Ley, a spus că guvernul este pur și simpul „uimit” de cel mai recent anunţ, considerându-l „un pas înapoi în asigurările oficialilor ONU” că acest lucru nu se va întâmpla, potrivit ScienceAlert.

Avertismentul ONU

Recomandarea făcută de UNESCO și Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (IUCN) recunoaște angajamentul Australiei de a pune în aplicare Planul Reef 2050, un cadru general pentru a proteja Marea Barieră de Corali pentru generațiile viitoare.

Dar „valoarea universală remarcabilă” a Marii Bariere de Corali a continuat să scadă, susține organismul cultural al ONU.

În recomandarea lor privind includerea pe o listă a Siturilor de Patrimoniu Mondial aflate „în pericol”, UNESCO și IUCN au citat un raport din 2019 privind Marea Barieră de Corali, care a constatat că „perspectivele pe termen lung ale ecosistemului s-au deteriorat de la mult la foarte mult”.

Încălzirea globală face ravagii

Încălzirea globală a generat evenimente de albire a coralilor în anii 2016 și 2017, urmate de un alt eveniment de albire în masă, în 2020.

Situat în largul coastei nord-estice a Australiei, acest ecosistem înscris în Patrimoniul Mondial UNESCO şi-a pierdut peste jumătate dintre corali în ultimele trei decenii. Fenomenul albirii coralilor a deteriorat şi mai mult starea ecosistemului afectând populaţia de animale, păsări şi vieţuitoare acvatice, a avertizat Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii.

Iar progresul Australiei în ceea ce privește Planul Reef 2050 „a fost insuficient în îndeplinirea obiectivelor cheie”, subliniază raportul. Printre alte recomandări, se cere comunității internaționale să „pună în aplicare cele mai ambițioase acțiuni de combatere a schimbărilor climatice și să își îndeplinească responsabilitatea de a proteja Marea Barieră de Corali”.

Disputa dintre UNESCO şi Australia în acest caz nu este una nouă. Marea Barieră de Corali a primit clasificare de Patrimoniu Mondial în 1981, iar UNESCO a dezbătut dacă poate fi inclusă pe lista siturilor „în pericol” și în 2017 și mult mai în urmă, în 2012, invocîndu-se „absența unor progrese substanțiale”.

Deși schimbările climatice reprezintă o preocupare majoră, aceasta este doar una dintre numeroasele presiuni asupra Marii Bariere de Corali. Calitatea slabă a apei, provocată de scurgerile de nutrienți și sedimente, ca urmare a defrișării terenurilor, constituie, de asemenea, o problemă.

Raportul IUCN susținea că schimbările climatice reprezintă cea mai mare amenințare pentru toate Siturile de patrimoniu natural ale lumii. Proiectul de decizie din această săptămână creează un precedent important pentru Comitetul Patrimoniului Mondial.