Securitatea alimentară e periclitată de războiul dintre Rusia și Ucraina

În februarie 2022, indicele de preț al produselor alimentare al FAO a atins cote maxime și există șanse mari ca scumpirile să continue, odată cu extinderea războiului din Europa de Est. Astfel că numărul de oameni malnutriți ar putea crește cu încă 8-13 milioane până în 2023.

Conform informațiilor transmise de Organizația pentru Alimente și Agricultură (FAO), Rusia este cel mai mare exportator mondial de grâu, iar Ucraina este, de asemenea, un important exportator.

Împreună, acestea oferă 19% din producția mondială de orz, 14% din producția mondială de grâu și 4% din producția mondială de porumb, adică peste o treime din exporturile globale de cereale. În plus, Rusia este un lider mondial în exporturile de fertilizatori.

„Probabilele perturbări ale activităților agricole la acești doi exportatori importanți ar putea escalada puternic lipsa de securitate alimentară de la nivel global”, a spus directorul general al FAO, Qu Dongyu, potrivit Reuters.

„Îngrijorător este că rezultatul va fi o creștere a prețului la alimente între 8% și 22% peste nivelul lor deja crescut”, a explicat directorul general al FAO, care anticipează că 20% – 30% dintre câmpurile agricole folosite pentru cultivarea cerealelor de iarnă, porumb și floarea-soarelui nu vor mai putea fi folosite în sezonul 2022/2023.

Reamintim că riscurile legate de creșterea inflației alimentare la nivel mondial s-au majorat după ce producătorii de îngrășăminte din UE, printre care şi Nitrogenmuvek din Ungaria, au anunțat că își vor reduce producția. Decizia a fost luată cauza scumpirii dramatice a prețurilor la gaze naturale.

Riscurile legate de creșterea inflației alimentare la nivel mondial s-au majorat! Lumea este în prag de criză

Invazia Ucrainei de către Rusia a zguduit pieţele de materii prime şi a împins preţurile gazelor naturale, utilizate în procesul de producţie de îngrăşăminte, la niveluri record. Producătorii de îngrăşăminte sunt astfel forţaţi să-şi restrângă producţia, împingând în sus costurile inputurilor agricole şi amplificând riscurile unui şoc alimentar la scară mondială, potrivit celor scrise de Bloomberg.

Gigantul norvegian Yara, unul dintre cei mai mari producători de îngrăşăminte din lume, a anunţat că-şi restrânge producţia de amoniac şi uree în Italia şi Franţa din cauza creşterii preţurilor gazelor, notează CNN.

Fabricile respective au o capacitate anuală combinată de 1 milion de tone de amoniac şi 0,9 milioane de tone de uree. Yara este al doilea mare producător de amoniac din lume.

Orice reduceri de producţie vor avea probabil un impact negativ asupra ofertei mondiale

Europa poate importa îngrăşăminte din alte regiuni ale lumii, unde preţurile gazelor sunt mai scăzute, însă orice reduceri de producţie vor avea probabil un impact negativ asupra ofertei mondiale, susţin analiştii.

Nitrogenmuvek, singurul producător de îngrăşăminte artificiale din Ungaria, a anunţat la rândul său că-şi suspendă temporar producţia de amoniac din cauza preţurilor ridicate la energie, potrivit Budapest Business Journal.

Nitrogenmuvek a declarat că suspendarea producţiei de amoniac este „inevitabilă în actualul context de piaţă“, adăugând că preţurile gazelor au înregistrat mai mult de o dublare şi că securitatea alimentării cu energie este ameninţată în situaţia excepţională în care se află economiile europeană şi ungară în contextul războiului din Ucraina.

Borealis, un al producător european de îngrăşăminte, îşi reduce şi el capacitatea de producţie de amoniac din cauza scumpirii gazelor. Compania analizează de asemenea suspendarea în întregime a producţie „din motive economice“, scrie Bloomberg. Şi alţi producători de amoniac se gândesc să ia măsuri similare, potrivit Fertilizers Europe.

„Companiile nu-şi pot asuma în continuare riscul producerii de îngrăşăminte cu preţurile actuale la gaze, iar depozitarea produselor pentru vânzare ulterioară este de asemenea prea riscantă“, a declarat Lukaz Pasterski, purtător de cuvânt al Fertilizers Europe.

Practic toate culturile din lume depind de inputuri ca potasa şi nitrogenul şi în lipsa unei oferte constante fermierii vor întâmpina dificultăţi în a cultiva orice, de la cafea, la orez şi soia.