Unii dintre cei mai importanţi producători de combustibili fosili din lume, inclusiv Australia, China, Canada şi Statele Unite, se află printre statele care au în plan creşteri majore în aprovizionarea cu combustibili fosili, conform agerpres.ro

Naţiunile s-au angajat să atingă un obiectiv pe termen lung

În baza Acordului de la Paris din 2015, naţiunile s-au angajat să atingă un obiectiv pe termen lung de menţinere a creşterii temperaturii medii sub 2 grade Celsius peste nivelurile preindustriale şi să adopte demersuri pentru a limita această creştere la maximum 1,5 grade Celsius. Se aşteaptă ca Statele Unite să se alăture acordului după ce Joe Biden va prelua funcţia de preşedinte, la 20 ianuarie, notează Reuters.

Pentru acest deziderat, producţia de combustibili fosili ar trebui să scadă cu aproximativ 6% pe an între 2020 şi 2030.

În schimb, statele au în vedere şi proiectează o creştere medie anuală de 2% ceea ce, până în 2030, ar duce la o producţie cel puţin dublă faţă de cea considerată ca fiind în concordanţă cu limita de 1,5 grade Celsius, potrivit raportului.

Între 2020 şi 2030, producţia la nivel mondial de cărbune, petrol şi gaze ar trebui să scadă anual cu 11%, 4% şi, respectiv, 3% pentru a fi în concordanţă cu obiectivul de 1,5 grade Celsius. Însă, planurile şi proiecţiile guvernamentale indică o creştere anuală medie de 2% pentru fiecare combustibil.

Decalajul este mare

„Acest decalaj este mare, ţările urmărind să producă 120% mai mult combustibil fosil până în 2030 decât ar fi în concordanţă cu limitarea încălzirii globale la 1,5 grade Celsius”, se indică în raport.

Raportul a fost realizat de Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), precum şi experţi de la Institutul pentru Mediu din Stockholm, International Institute for Sustainable Development (IISD), Overseas Development Institute (ODI), grupul de mediu E3G şi universităţi.

În acest an, pandemia COVID-19 şi măsurile de carantină pentru limitarea răspândirii virusului au condus la reduceri pe termen scurt ale producţiei de cărbune, petrol şi gaze, notează Reuters.

Însă, planurile şi măsurile de stimulare pre-COVID-19 indică o continuare a decalajului tot mai mare în ceea ce priveşte producţia globală de combustibili fosili, conducând la perturbări climatice severe, se arată în raport.

Până în prezent, guvernele G20 au alocat 233 de miliarde de dolari pentru măsuri asociate COVID-19 către sectoarele responsabile de producţia şi consumul de combustibili fosili, mult mai mult decât pentru energie curată (146 de miliarde de dolari).

Biden a promis că va pune capăt subvenţiilor SUA pentru combustibilii fosili, în valoare de miliarde de dolari pe an, însă este probabil să se confrunte cu rezistenţă în Congres, inclusiv din partea membrilor propriului său.

„Guvernele trebuie să se concentreze pe diversificarea economiilor lor şi pe susţinerea angajaţilor, inclusiv prin intermediul unor planuri de redresare COVID-19 care nu sunt orientate către căi nesustenabile bazate pe combustibili fosili, ci împărtăşesc în schimb beneficiile unor măsuri de redresare verzi şi sustenabile”, a declarat secretarul general al ONU, Antonio Guterres. „Putem şi trebuie să ne redresăm mai bine împreună”, a adăugat acesta.

A cincea aniversare a Acordului de la Paris

ONU va organiza săptămâna viitoare un eveniment online pentru a marca a cincea aniversare a Acordului de la Paris, aprobat la 12 decembrie 2015, presiunea fiind asupra guvernelor, care trebuie să propună obiective climatice mai dure înainte de sfârşitul anului.

Conform Climate Action Tracker, care evaluează acţiunile de mediu ale guvernelor faţă de ceea ce este necesar pentru a limita creşterea temperaturii la nivel mondial, actualele politici conduc spre o creştere a temperaturilor cu 2,9 grade Celsius în acest secol.

Însă, dacă toate guvernele îşi vor îndeplini obiectivele de zero emisii până în 2050, creşterea temperaturilor ar putea fi de 2,1 grade Celsius.

Oamenii de ştiinţă susţin că recentele evenimente meteorologice extreme precum incendiile violente de vegetaţie din vestul SUA, ploile torenţiale din Africa şi valurile de căldură record, din California şi până în zonele arctice din Siberia, sunt în concordanţă cu schimbările climatice, iar lumea se poate aştepta la o înmulţire a acestor fenomene pe măsură ce emisiile de gaze cu efect de seră vor continua.

„Incendiile devastatoare, inundaţiile şi seceta din acest an şi alte evenimente meteorologice extreme în continuă desfăşurare ne amintesc în mod serios motivul pentru care trebuie să reuşim să gestionăm criza climatică”, a declarat Inger Andersen, director executiv al UNEP.