ONU reacționează în urma avarierii gazoductelor Nord Stream. Consiliul de Securitate se va reuni pentru a discuta despre presupusul sabotaj
Ministerul Afacerilor Externe din Suedia a informat că reuniunea este programată pentru ziua de vineri, 30 septembrie.
„Franţa, în calitate de preşedinte al Consiliului de Securitate, ne-a informat că Rusia a cerut o reuniune asupra scurgerilor din Nord Stream şi că această reuniune este prevăzută pentru vineri”, au transmis autoritățile suedeze, potrivit afp.com
Suedia şi Danemarca au fost însărcinate să prezinte membrilor Consiliului de Securitate informaţii despre aceste scurgeri, survenite în zonele lor economice exclusive.
Schimb de replici între SUA și Rusia
În timp ce unele suspiciuni se îndreaptă către Rusia, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a descris drept „absurdă” ideea că Rusia ar putea fi în spatele avarierii gazoductelor, argumentând că aceasta nu este nici în interesul Rusiei şi nici în cel al Europei, iar firmele americane ce exportă gaze naturale lichefiate în Europa sunt marele beneficiare ale scoaterii complete din funcţiune a gazoductelor Nord Stream.
La rândul ei, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe din Rusia, Maria Zaharova, a sugerat o implicare a Washingtonului, amintind că în februarie preşedintele Joe Biden a spus că „dacă Rusia invadează, atunci nu va mai exista Nord Stream 2”.
De asemenea, aceasta a amintit și de faptul că fostul ministru polonez de Externe Radoslaw Sikorski a marţi postat pe Twitter o imagine cu scurgerea de gaze din Marea Baltică, deasupra căreia a scris mesajul: „Mulţumim, SUA”.
După mesajul lui Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Consiliului de Securitate Naţională al Casei Albe, Adrienne Watson, a catalogat drept „ridicolă” insinuarea făcută de Maria Zaharova şi a susţinut că în declaraţia sa din februarie Biden se referea la presiunea intensă pe care el o exercita pentru ca Germania să abandoneze proiectul gazoductului Nord Stream 2, presiune care ajunsese să dea rezultate.
Amintim că cele trei scurgeri au fost semnalate luni, două în zona economică exclusivă a Danemarcei şi una în cea a Suediei, conform autorităţilor acestor ţări şi celor germane fiind vorba cel mai probabil despre acte de sabotaj, ipoteză susţinută de exploziile subacvatice înregistrate de centrele seismice.
Totodată, autoritățile din Danemarca au transmis la momentul respectiv că investigarea cauzelor ar putea dura mai multe săptămâni.
