Catastrofa ce a avut loc în ultimele zile în Germania şi în alte câteva state vest-europene s-ar mai putea repeta şi pe viitor, consideră specialiştii, schimbările climatice şi încălzirea globală fiind factori care stimulează astfel de ploi torenţiale şi inundaţii fără precedent.
Ceea ce s-a întâmplat în ultimele zile în Germania şi în alte state occidentale a fost descrise ca fiind o “catastrofă”, o “zonă de război” şi “fără precedent”.
Ce explicaţii au specialiştii pentru inundaţiile devastatoare?
Inundaţiile puternice au făcut mai bine de 150 de morţi, iar bilanţul încă în creştere. O analiză realizată de AFP încearcă să facă lumină asupra modului în care s-a putut ajunge la această situaţie dezastruoasă.
“Mase de aer încărcat cu apă au fost blocate la altitudine ridicată de temperaturile scăzute, care le-au făcut să stagneze patru zile deasupra regiunii”, spune Jean Jouzel, climatolog şi fost vicepreşedinte al Intergovernmental Panel on Climate Change (IPCC).
Între 100 şi 150 de milimetri de ploaie au căzut în perioada 14 – 15 iulie, conform Serviciului de Meteorologie din Germania, o cantitate care în mod normal se înregistrează în mai mult de două luni.
Nu este pentru prima oară când Europa a fost afectată de inundaţii severe, dar această săptămână “a fost excepţională, atât în ceea ce priveşte cantitatea de apă, cât şi violenţa cu care a erupt”, precizează hidrologului german Kai Schroeter.
Politicienii europeni au vorbit imediat despre încălzirea globală, în timp ce Alternativa pentru Germania (AfD, extremă dreapta) i-a acuzat de “instrumentalizarea” inundaţiilor pentru promovarea agendei de protejare a mediului.
“Nu putem deocamdată spune cu certitudine că acest eveniment este legat de încălzirea globală, dar încălzirea globală face evenimentele de acest tip mult mai probabile”, adaugă Kai Schroeter.
Pământul devine din ce în ce mai cald, astfel încât se evaporă mai multă apă
Hidrologul a explicat că, în urma schimbărilor climatice, pământul devine din ce în ce mai cald, astfel încât se evaporă mai multă apă, ceea ce “duce la mase mai mari de apă în atmosferă”, sporind riscul ploilor abundente. Cele mai afectate zone au fost cele de lângă micile râuri sau cele care nu aveau protecţie la inundaţii, nivelul ploilor provocând revărsarea râurilor.
“Rinul provoacă inundaţii, iar oraşele care sunt de-a lungul râului şi-au construit sisteme de protecţie, spre deosebire de oraşele şi satele care se află de-a lungul râurilor mai mici”, a explicat Armin Laschet, premierul landului Renania de Nord-Westfalia, lovit puternic de inundaţii.
“Când râurile sunt mai lente şi mai lungi, apa creşte mai puţin rapid şi există mai mult timp pentru pregătiri”, mai spune hidrologul Kai Schroeter.
Există şi multe voci care au criticat autorităţile locale din Germania, pentru că nu au evacuat suficient de repede populaţia.
“Au fost emise avertismente, dar ele nu au fost luate în serios şi pregătirile au fost inadecvate”, a declarat Hannah Cloke, profesor de hidrologie la Universitatea Reading din Marea Britanie.
“Unele victime au subestimat pericolul şi nu au respectat două reguli simple în timpul ploilor abundente. În primul rând, evitarea pivniţelor, unde se infiltrează apa. În al doilea rând, oprirea urgentă a electricităţii”, spune Armin Schuster, preşedintele BBK, o agenţie de stat care se ocupă de dezastrele naturale.
Urbanizarea creşte şi ea riscul unor inundaţii devastatoare
Planificarea urbană deficitară şi sporirea cantităţii de ciment în regiunile industrializate şi intens populate din Europa sunt alte pericole asupra cărora experţii atrag atenţia, în acest context.
Regiunile afectate s-au confruntat în ultimele săptămâni cu ploi neobişnuit de abundente, astfel încât solul era saturat şi nu mai putea absorbi excesul de apă. Când pământul este acoperit cu materiale făcute de om, cum ar fi cimentul, solul absoarbe mai puţină apă, sporind riscul inundaţiilor.
“Urbanizarea a jucat un rol. Ar fi fost bilanţul atât de ridicat în urmă cu 40 de ani?”, s-a întrebat climatologul Jean Jouzel.
ONU: Anumite consecinţe ale acţiunilor umanităţii de până acum ar putea fi ireversibile
Un proiect de raport al experţilor ONU din grupul interguvernamental privind schimbările climatice, ce a acumulat deja 4.000 de pagini şi urmează să fie publicat în februarie 2022, menţionează că schimbările climatice deja declanșate vor remodela în mod fundamental viața pe Pământ în următoarele decenii.
Extincția speciilor, răspândirea bolilor, căldura insuportabilă, prăbușirea ecosistemelor, orașele amenințate de creșterea nivelurilor mării sunt fenomene care se accelerează şi vor deveni evidente înainte ca un copil născut astăzi să împlinească 30 de ani.
Modelele anterioare acreditau scenariul conform căruia ar fi improbabil să vedem înainte de 2100 un nivel de schimbări climatice care să transforme dramatic condițiile de pe Pământ. Însă analiza ONU arată că o încălzirea prelungită cu 1,5 grade Celsius peste pragul de referință ar putea avea consecințe grave, întinse pe secole, iar în unele cazuri aceste consecințe vor fi ireversibile.
Cercetări recente au arătat că încălzirea cu două grade Celsius ar putea accelera topirea straturilor de gheață deasupra Groenlandei și a Antarcticii de Vest – care conțin suficientă apă pentru a ridica oceanele la 13 metri. Acesta ar fi un “punct fără întoarcere”.
De asemenea, încălzirea ar putea transforma bazinul amazonian din pădure tropicală în savană şi ar putea elibera în atmosferă miliarde de tone de carbon din permafrostul siberian, alimentând încălzirea planetei.
Sursa foto: The Guardian