Dupa obtinerea falimentului Bancii Albina si lansarea declaratiilor publice care anuntau problemele de lichiditate ale Bankcoop, guvernatorul de atunci, Mugur Isarescu, spunea: „Acum avem curajul sa cerem bancilor comerciale transparenta. Sa-si publice indicatorii de lichiditate si solvabilitate, prin Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare, reviste de specialitate sau direct, prin forurile lor. Le vom obliga sa accepte normele de transparenta si orice obligativitate presupune o sanctiune, dar prima sanctiune o vor primi chiar de la depunatori. Refuzul de a-si publica indicatorii va trezi suspiciuni in randul clientilor bancii si potentialilor depunatori”. Aceasta afirmatie a fost facuta de fostul guvernator, actualul prim-ministru, intr-un interviu acordat redactiei noastre in vara anului trecut.
Isarescu a uitat
ce a promis
Mai sunt aproape trei luni si trece un an de la vorbele rostite cu fermitate de fostul guvernator care, desi a parasit fotoliul din strada Doamnei pentru cel din Piata Victoriei, si-a lasat libera calea de intoarcere. Termenul anuntat de Isarescu pentru a transpune in practica gandirea din BNR era toamna anului trecut. De atunci si pana acum, intentiile guvernatorului au ramas insa suspendate in eter, pentru ca normele de lichiditate inca nu au aparut. Norma 8 a Bancii Nationale face referire la indicatorii de solvabilitate, insa nu stipuleaza obligativitatea publicarii lor. De altfel, acest indicator, singur, nu este suficient pentru a oferi posibilitatea conturarii unei imagini reale asupra situatiei bancii. Indicatorul este mai degraba o cerinta de capital, el exprimand capacitatea bancii de a face fata angajamentelor asumate, tinand seama de resursele care constituie patrimoniul societatii bancare. Imaginea pe care o ofera indicatorul asupra posibilitatilor financiare de a acoperi pierderile inregistrate la creditele acordate este relativa.
Astfel, bancile comerciale au ramas mai departe ascunse privirilor clientilor, pastrandu-si locul bine acoperit de copertina care poarta numele de confidentialitate bancara. Totusi, aceasta nu este o regula generala. Sunt banci care, imediat dupa declaratiile guvernatorului, si-au publicat in presa indicatorii (de lichiditate si solvabilitate), dar si acestea au renuntat dupa primele aparitii. Banca Comerciala Romana, aflata in centrul atentiei dupa preluarea activelor de la Bancorex si retrogradata de agentia de rating Moody’s, a dat publicitatii indicatorul de solvabilitate – 23%, fata de minimum 12%, potrivit normelor romanesti si 8%, conform standardelor internationale. Banca Internationala a Religiilor a raspuns la solicitarea noastra si ne-a comunicat indicatorii de solvabilitate a capitalurilor proprii (raportul intre nivelul capitalului propriu si expunerea neta) – 11,8% (fata de minimum 8%), solvabilitatea fondurilor proprii (fonduri proprii/expunerea neta) – 15,8% (fata de 12%) si lichiditatea imediata – 32,5% (exprimata ca raport intre activele ce se pot transforma in 24 de ore in bani – titluri de stat, disponibil in casierii si rezerva minim obligatorie la BNR, in lei si valuta – si datoriile curente – depozite ale persoanelor fizice si juridice).
Depunatorii raman
in ceata
Indicatorul de lichiditate, alaturi de cel care caracterizeaza solvabilitatea, ajuta clientii la schitarea unei imagini mai apropiate de realitate. Conform literaturii de specialitate, indicatorul de lichiditate exprima capacitatea bancii de a face fata angajamentelor financiare. Altfel tradus, indicatorul arata posibilitatea bancii de a-si onora obligatiile, in orice moment, prin transformarea rapida in bani, a unor active disponibile si rezulta din raportul intre disponibilitatile lichide, sume de incasat, titluri de credit negociabile pe piata si angajamentele, cu scadente de pana la un an. Astfel calculat, indicatorul ar trebui sa fie supraunitar, pentru a oferi o oarecare siguranta ca nu sunt periclitate depunerile in banca. El este diferit de lichiditatea imediata, care ofera o imagine asupra posibilitatii de rambursare, intr-o singura zi, a depozitelor persoanelor fizice si juridice si pentru care, in Romania nu a fost stabilit inca un prag critic.
Banca Mondiala ii zoreste pe cei din BNR
Cei doi indicatori (de solvabilitate si lichiditate) ajung, alaturi de alti indicatori de eficienta, de la Banca Nationala a Romaniei, la Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB), dar „cu titlu confidential”, potrivit directorului FGDB, Gheorghe Licuriceanu. Adica ei nu pot fi inca dati publicitatii. in baza lor, FGDB stabileste contributiile fiecarei banci la fondul de garantare, care pornesc de la o baza de 0,8% din soldul depunerilor persoanelor fizice. Pentru anul acesta, bancilor li s-a dublat contributia, ca urmare a crizei de bani in care a intrat Fondul dupa falimentul Albina (unde a platit peste 350 miliarde lei) si a obligatiilor in despagubirea depunatorilor de la Bankcoop, banca recent declarata falimentara de tribunal (si pentru care FGDB va primi un credit de 2.000 miliarde lei, de la Banca Nationala a Romaniei).
Spiritul Bancii Mondiale a ajuns si in Banca Nationala a Romaniei inca de anul trecut. Dupa marea forfota a restructurarii bancii centrale, de anul trecut, oamenii care au ramas si-au reluat febril activitatea sau s-au alaturat celor indrituiti sa duca la capat angajamente asumate fata de bancherii americani. Exista, astfel, un proiect care vizeaza indicatorii de lichiditate, dar el a fost intors in directia de specialitate, de la consiliul de administratie al BNR. „Metodologia este foarte complicata. Pentru acest indicator calculat riguros se solicita un prag, care sa constituie punctul critic in analiza unei banci. Este extrem de complicat sa aducem la un numitor comun situatii diverse, care, intr-o economie fluctuanta, cum este cea a Romaniei, fac sa existe variate solutii de acomodare a bancilor la conditiile concrete din economie”, spun surse din BNR.
in cadrul Asociatiei Romane a Bancilor discutiile pe tema oportunitatii obligativitatii publicarii indicatorilor de lichiditate continua. Sunt banci care se codesc sa faca publici acesti indicatori.
Este de inteles, atata vreme cat, potrivit ultimului raport trimestrial al Bancii Nationale a Romaniei, nivelul agregat al indicatorului de solvabilitate a scazut incontinuu, din 1995 si pana la 30 iunie 1999 (ultimele date disponibile): de la 13,8%, la 31 decembrie 1995, la 13,3% (dec. 1996), 13,6% (dec. 1997), 10,3% (dec. 1998) si 6,7% ( fara Banca Dacia Felix si Credit Bank, la 30 iunie 1996).     

„Vreau sa oblig bancile comerciale sa-si publice singure indicatorii de lichiditate si solvabilitate. Fiecare banca sa publice ce procent din depozitele populatiei este acoperit prin rezerva minima obligatorie plus titluri de stat si daca o banca are mai putin de 50%, depunatorul sa fie cu luare aminte”.
Mugur Isarescu, intr-un interviu acordat redactiei Capital in anul 1999 si publicat in numarul din 10 iunie 1999