Încă din anul 2019, discuțiile despre când va fi următoarea perioadă de recesiune începeau să își facă apariția printre subiectele abordate de analiști sau temele de discuție din întâlnirile de business. Deși planau semne de întrebare asupra perioadei de după anul electoral 2021, în legătură cu anul în curs exista un sentiment de optimism moderat în piață și probabil nimeni nu se aștepta ca o pandemie să pună industrii cheie în repaus total timp de câteva luni provocând o recesiune globală.
Din punct de vedere psihologic, șocurile emoționale ale unei persoane de-a lungul vieții pot determina schimbări de profunde de comportament. Pentru a se adapta la situație, mintea generează noi moduri de a privi realitatea și noi comportamente într-un timp relativ scurt. Prin analogie, perioadele de criză economică pot genera noi comportamente ale agenților economici care păreau de neconceput cu ceva timp în urmă și pot determina, într-un timp relativ scurt, schimbări ale modului de funcționare ale unor întregi sectoare din economie.
Criza este abia la început, urmează restructurări, vor fi oameni care vor intra din șomaj tehnic în șomaj pe termen mediu până când încrederea populației și investitorilor va reveni în totalitate sau locul acestora în economie se va repoziționa. Sectoarele afectate cel mai mult vor rămâne turismul, HORECA, industria auto și toate domeniile ce sunt direct conectate de acestea. Personal sunt optimist, cred că recesiunea va fi în formă de „V”, cu o revenire accelerată în următorul an. Asta nu înseamnă că nu va fi o perioadă delicată din punct de vedere economic, ci doar cred că oamenii vor învăța să coexiste cu acest virus și businessurile se vor repoziționa mai repede decât ne așteptăm poate în acest moment.
Totodată, această pandemie a accelerat anumite transformări pozitive și perspectiva de a le analiza mi se pare interesantă și utilă în orice previziune pe care o facem pentru viitorul apropiat.
- Creșterea productivității dată de accelerarea digitalizării
Acum ceva vreme circula pe rețelele sociale o fotografie cu un afiș pe o foaie A4 dintr-o instituție publică în care era specificat că „declarațiile online se depun la etajul 1, ghișeul X.” În ianuarie 2020 aveai nevoie de depunerea fizică a documentelor în aproape orice instituție publică, inclusiv de ștampila firmei în anumite cazuri. În doar trei luni, forțați de distanțarea socială, putem comunica online și orice instituție din România acceptă semnătura electronică.
Practic, economisim ore de drum, stat la cozi, reveniri pentru că lipsea un act, timp în care putem face ceva productiv. Mai sunt multe lucruri de făcut, conectarea bazelor de date online dintre toate instituțiile statului fiind un punct vital care ar eficientiza administrația publică, ar însemna și mai mult timp economisit de antreprenori și contribuabili.
Am început cu exemplul instituțiilor de stat pentru a sublinia că „un șoc” poate accelera o schimbare care în alte condiții s-ar fi produs în câțiva ani. Schimbarea a fost și în cazul companiilor care, forțate de de împrejurări, au accepat ca oamenii din anumite roluri să lucreze de acasă. În multe cazuri s-a dovedit a fi mult mai productiv și cred că un mix dintre lucrul de acasă și la birou atunci când este cazul sau cel puțin o alegere liberă a modalității preferate de angajat va fi o soluție frecvent întâlnită după terminarea pandemiei.
Gândiți-vă că erau companii în care angajații zburau lunar în diverse colțuri ale lumii pentru întâlniri, fără a lua nici măcar în calcul varianta de a susține o parte dintre aceste întâlniri online. Acest mod de lucru genera costuri ridicate cu transportul, cazarea, diurna, dar mai ales timpul consumat pe drum. Oamenii au nevoie de conectare și întâlnirile față în față nu vor dispărea, dar înclin să cred că vor fi mai rare, iar costul de oportunitate al unei întâlniri online va fi luat în calcul la modul cel mai serios. Încă nu putem evalua impactul acestor transformări în productivitate, însă cu siguranță acesta va fi pozitiv și vizibil imediat.
- Paradigma inițierii unei relații comerciale s-a modificat, multiplicarea comunicării la distanță va conduce la multiplicarea comerțului.
Perioada de izolare ne-a forțat să identificăm noi modalități prin care să ne desfășurăm activitatea. Pentru multe persoane, până acum câteva luni era inadmisibil ca începutul unei relații comerciale, o negociere, o conferință, un training, să aibă loc online. Sau mai degrabă spus, online-ul era un canal de comunicare privit de mulți ca nefuncțional pentru lucruri importante, potrivit doar pentru lucruri mărunte. Continuarea activității pe timpul pandemiei ne-a arătat că lucrurile funcționează online mai bine decât ne-am fi putut închipui.
Firește că nimic nu poate înlocui o strângere de mână, o privire în ochi față în față sau cunoașterea partenerului de business la o ieșire de seară. Doar că nu este întotdeauna necesar să repetăm acest model pentru fiecare întâlnire doar pentru că așa este obiceiul, sunt convins că o parte dintre aceste întâlniri care se derulau pentru că nu se putea altfel, vor fi înlocuite de interacțiuni online.
Personal, pâna acum, atunci când interacționam cu un posibil partener de business din Germania, consideram că este musai să zbor la Berlin sau persoana respectivă la București ca să semnăm un contract important. Pandemia mi-a demonstrat că se poate și altfel și că pot începe anumite colaborări online, sunt sigur că voi merge la un moment dat în Germania să-i strâng mâna noului partener și să beau o bere într-unul dintre minunatele restaurante și baruri din Berlin, însă cu siguranță frecvența întâlnirilor nu va mai fi aceeași ca înainte de pandemie. Acest lucru îmi va da libertatea să folosesc acel timp într-un alt mod care va produce „ceva”.
- Oamenii au integrat adaptarea la schimbare în comportamentul zilnic, fapt ce va conduce la noi inovații tehnologice în următorii ani după pandemie.
Una dintre companiile în care sunt implicat activează în sectorul de training și consultanță. Din experiență știu că programele de dezvoltare pentru adaptarea la schimbare erau privite ca utile doar în anuimte nișe. Cred că timpul de incertitudine trăit în pandemie în care am fost lipsiți de anumite libertăți considerate poate de multe ori ca „normale” a readus în atenția oamenilor faptul că trăim cea mai prosperă perioadă a omenirii, dar în același timp trăim o perioadă în care adaptarea la schimbare nu este o posibilitate îndepărtată, un moft, ci o certitudine a zilei de mâine.
Această aducere în prim plan a necesității de a integra abilitatea de a ne adapta la schimbare, oricare ar fi aceasta, va contribui la accelerarea inovației și a progresului tehnologic. Dacă ne uităm la istoria omenirii vom observa că populațiile care au fost supuse cel mai frecvent schimbării au avut un progres mult mai rapid din punct de vedere cultural, tehnologic, social decât popoarele care au trăit în medii cu schimbări climatice/geopolitice rare sau inexistente.
Schimbarea DOARE, te obligă să devii mai eficient, mai adaptabil și să inovezi pentru a supraviețui. Poate la prima vedere această idee pare filosofică, însă eu o privesc mai practic și cred că va avea un ecou în mințile și comportamentul majorității antreprenorilor, angajaților, consumatorilor, instituțiilor statului. Cum nimic nu e veșnic, acest ecou își va face vizibile efectele în următorii trei ani, după care lumea se va obișnui cu noul context și va fi nevoie de o nouă schimbare ca să facem un pas accelerat înainte. Vă îndemn să fiți optimiști, cum spuneam, schimbarea doare, dar această durere produce transformări pozitive extraordinare la nivel personal, micro/macro-economic, la nivel social și cultural.