“Această conversie duce la o pierdere imediată pentru sistem prin diferenţă de curs. (…) Noi nu putem veni cu o cifră (cu privire la impact -n.r.). Fiecare dintre noi îşi calculează o cifră pentru banca pe care o conduce, luând în calcul cele mai defavorabile scenarii pe care le putem avea, şi la franci şi la euro, şi cu un curs (istoric -n.r.), şi cu discount, cu tot ceea ce ar putea să fie în situaţia cea mai defavorabilă. Şi de multe ori ne uităm şi ne dăm seama că genul acesta de impact poate să fie la un nivel pe care să nu îl mai putem repara”, a explicat marţi preşedintele ARB, Sergiu Oprescu.
La rândul său, preşedintele executiv al ARB, Florin Dănescu, a declarat că iniţiatorii legii privind conversia creditelor ar trebui să prezinte acest studiu de impact. Pe de altă parte, el consideră că acesta va fi mai mare decât în cazul reglementărilor anterioare, inclusiv legea privind darea în plată. Directorul Direcţiei Stabilitate Financiară din cadrul Băncii Naţionale a României (BNR), Eugen Rădulescu, a declarat recent că impactul conversiei creditelor în franci elveţieni la cursul istoric va fi de 2,4 miliarde de lei.
“În cazul în care s-ar realiza această conversie la cursul istoric costurile pe care vor trebui să le suporte băncile din diferenţa de curs valutar este de 2,4 miliarde de lei. Aceasta se va transpune într-o scădere medie de 1,8 puncte a solvabilităţii sistemului bancar, ceea ce încă pare să fie suportabilă. Atâta doar că avem două bănci care vor ajunge cu indicatorul de solvabilitate sub nivelul care le permite continuarea funcţionării, iar alte patru bănci cu indicatorii de solvabilitate sub nivelul prudenţial recomandat în momentul de faţă”, a precizat Eugen Rădulescu.
