vorbim de mobila, constructii sau materiale de constructii, investitii imobiliare, productie sau distributie de electrocasnice, proprietari de magazine, anul 2003 a stat sub semnul consumului si al prosperitatii pentru cei care au avut norocul sau clarviziunea de a se afla intr-un sector legat de creditul de consum. De aceea, nu vor surprinde pe nimeni, probabil, nominalizarile din categoria „Omul de Afaceri al Anului”. Cel de-al treilea nume, desi nelegat de domeniile de mai sus, a marcat intrarea industriei romanesti de tehnologie a informatiei in atentia presei internationale si a atras atentia asupra potentialului existent aici. Nu vrem sa spunem ca restul economiei private nu a produs performante demne de remarcat. Industria hoteliera, distributia de automobile sau sectorul de productie au avut meritul lor in cresterea indicatorilor macroeconomici. Dar, in ciuda discutiilor privind dezechilibrele produse de expansiunea creditului, rezultatele raman remarcabile, atunci cand este analizat efectul propagat in economie.Asadar, pe 18 decembrie, Capital decerneaza, pentru a noua oara, premiile devenite deja traditie: statuetele Oskar Capital. Categoriile sunt si ele, probabil, cunoscute: „Omul de Afaceri al Anului”, „Investitia Anului” si „Banca Anului”. Ele au fost instituite in 1995, cu scopul de a recunoaste si de a incuraja performantele celor care contribuie la dezvoltarea sectorului privat. De-a lungul anilor, cei peste 30 de premianti au fost banci mici sau mari, oameni de afaceri de mare anvergura sau tineri intreprinzatori pe care ne-am decis sa pariem. Au fost investitii care au schimbat economia unei zone sau, chiar, un sector intreg. Aproape fara exceptie, am avut dreptate. Posesorii statuetelor au dovedit si continua sa stea marturie ca, atunci cand exista viziune, determinare si un angajament ferm, pot fi obtinute rezultate deosebite chiar intr-un mediu ostil, asa cum cel romanesc a fost, de multe ori. Cei opt nominalizati pentru 2003 se regasesc in aceste pagini.

Omul de afaceri al anului

DAN OSTAHIE
In 1992, Dan Ostahie importa primul transport de televizoare la mana a doua. Se vindeau mai repede decat puteau ele fi pregatite pentru clientii romani. Dupa 11 ani, Altex este cea mai mare retea de electronice si electrocasnice, cu 110 magazine in intreaga tara. Crede ca cea mai importanta decizie a fost aceea de a se muta din Piatra Neamt, orasul sau natal, in Bucuresti, moment in care afacerile au luat un cu totul alt avant. Dan Ostahie continua sa pastreze controlul absolut asupra companiei si se gandeste la extindere pe piata din Serbia, pentru ca mediul de acolo i se pare extrem de cunoscut, avand in vedere experienta din Romania. Pentru piata autohtona, pregateste un nou concept de magazin, Media Galaxy. Ostahie se gandeste sa reuneasca sub acelasi acoperis o gama larga de produse IT, multimedia, electronice, electrocasnice si de divertisment, pe suprafete de vanzare de cateva mii de metri patrati. Strategia sa este sa se dezvolte cat de mult posibil cu riscuri minime, dar recunoaste ca miza pe continuarea expansiunii pietei in 2004 reprezinta un pericol.
Altex in cifre
Cifra de afaceri 2002 (estimare, mil. euro)    120
Profit 2002 (estimare, mil. euro)    5
Numar magazine    110
Angajati    1.000

Dan Ioan Popp
Un intreprinzator care a crezut in doua lucruri chiar din 1991, de la fondarea companiei: piata de capital si piata imobiliara. Ambele s-au dovedit pariuri castigatoare. Chiar daca piata de capital ramane modesta, a adus companiei Impact o sursa de finantare si increderea investitorilor. Zona imobiliara si-a demonstrat potentialul mult mai tarziu, dar firma lui Popp este astazi cel mai mare constructor de case privat, cu peste 500 de imobile vandute in propriile cartiere rezidentiale. Impact a fost prima companie fondata de un intreprinzator roman cotata la Bursa de Valori si a fost prima firma privata infiintata prin oferta publica de actiuni. Din 2002, capitalizarea de piata aproape s-a triplat, la 40 de milioane de dolari. In aceeasi perioada, valoarea lucrarilor s-a dublat. Popp, arhitectul afacerii, a pastrat un pachet de 31% din actiunile companiei si a creionat o strategie precisa pentru Romania: „in trei ani vrem sa fim prezenti in 12 orase, iar in zece ani tintim o cifra de afaceri de 300 de milioane de dolari”. Gradul destul de mare de indatorare sau o restrangere a creditului sunt singurele obstacole care ar putea sta in calea planurilor sale.
Impact in cifre
Vile vandute in 2003 (mil. euro)    17
Vile vandute in 2003    148
Capitalizare (mil. euro)    35

Radu Georgescu
In vara acestui an, un roman in varsta de 34 de ani a ajuns pe primele pagini ale ziarelor occidentale si pe fluxurile de stiri din intreaga lume. Compania sa, GeCAD Software, a vandut gigantului american Microsoft tehnologia pentru produsul antivirus RAV. Radu Georgescu pierdea dreptul de a mai fabrica vreodata programe antivirus, dar se alegea cu aproximativ 10 milioane de dolari (suma nu a fost confirmata de nici una dintre parti) si cu recunoastere internationala. Tanarul intreprinzator nu a stat prea mult sa se gandeasca la paradisul pierdut, ci a pus la punct o strategie care sa-i permita sa repete performanta: foloseste o parte din banii obtinuti pentru a crea un „laborator” de crestere a noilor idei de programe. Studentii care cred ca au o idee geniala primesc, prin campania StartIT, sprijinul companiei pentru a dezvolta toate aceste idei, urmand ca apoi sa fie vandute. Notorietatea de care se bucura deja i-a adus si primii parteneri pentru acest incubator: fonduri de investitii din SUA, care s-au aratat interesate sa finanteze aventura crearii de softuri.
GeCAD in cifre
Valorea tranzactiei cu Microsoft (estimare, mil. USD)    10
Cifra de afaceri 2002 (mil. USD)    3
Numar de angajati    100

Investitia anului

In 2002, o companie austriaca realiza ca Romania, in ciuda unui potential considerabil, nu dispunea de suficiente instalatii pentru prelucrarea lemnului. Conform unui studiu al unei companii finlandeze, in tara noastra se exploateaza doar 33% din cresterea anuala a padurilor, in comparatie cu 81% in Finlanda. La doar un an de zile distanta, Holzindustrie Schweighofer, a treia mare companie europeana de prelucrare a lemnului, are in Romania o fabrica de sortare si prelucrare a lemnului, cu o capacitate de 800.000 de metri cubi pe an. Cei 350 de muncitori din fabrica de la Sebes vor furniza nu numai cherestea pentru export (95% din productie va fi vanduta pe pietele externe, in peste 30 de tari), ci si produse finite prelucrate, cum ar fi cele pentru constructiile de case din Japonia. Investitia de la Sebes, ce s-a ridicat la 70 de milioane de euro, va aduce o cifra de afaceri anuala de 100 de milioane de euro si completeaza grupul austriac, ce detine acum sase fabrici.
Datele investitiei
Investitie (mil. euro)    70
Angajati    350
Capacitate de productie    800.000 mc
Cifra de afaceri anuala (estimare mil. euro)    100
Export (% din productie)    95

INA Schaeffler
La Cristian, langa Brasov, 21 de hectare de teren sunt deja teritoriu german. Compania INA Schaeffler, lider mondial in fabricarea de componente pentru industria auto, si-a marcat teritoriul pe care se va ridica una dintre cele mai mari investitii din ultimii ani: o fabrica in valoare de aproape 180 de milioane de euro. Cele trei hale de productie vor fi finalizate in 2007. Firmele locale, furnizori sau companii de constructii, sunt, probabil, incantate deja de ideea ca nemtii vor lucra, in masura posibilitatilor, cu furnizori locali. Dar primii beneficiari sunt cei 1.000 de angajati care vor incepe productia in prima hala, in primavara anului viitor, daca lucrarile se desfasoara conform planurilor investitorului. In total, INA va angaja langa Brasov 3.500 de salariati si estimeaza ca alte 1.000 de locuri de munca vor fi dezvoltate in industria orizontala. Pentru o companie cu 180 de locatii in lume si o cifra de afaceri de 3,2 miliarde de dolari, fabrica reprezinta un alt punct pe harta. Pentru Brasov, investitia vine intr-un moment cum nu se poate mai potrivit.rn
rnDatele investitieiInvestitie (mil. euro total)t150-180rn
rnAngajatit3.500rn
rnSuprafata (mp)t210.000rn
rnSuprafata de productie (mp)t47.500rn
rnData finalizarii investitieit2007rn
rn
rnCarrefourrn
rnPionierul magazinelor de tip hipermarket a deschis primul centru in Bucuresti, in 2001. Ambitia companiei franceze, a doua retea de retail din lume, este sa deschida in tara noastra cate un centru comercial in fiecare oras cu peste 200.000 de locuitori, intr-un ritm de doua magazine pe an. Deocamdata, in 2003, a investit 55 de milioane de euro pentru numarul doi si trei, ambele in Capitala. Cea mai importanta performanta nu este insa viteza extinderii, ci schimbarea adusa in comert. Cu un numar de cateva zeci de mii de produse si o suprafata de expunere intre 8.500 si 10.000 mp, fiecare hipermagazin reprezinta o forta de negociere greu de contracarat, care preseaza producatorii si distribuitorii in sensul reducerii preturilor. Carrefour are o filozofie bazata pe discont, iar unele estimari arata ca, deja, economia, transferata in buzunarele consumatorilor, inseamna 5% la pretul cumparaturilor. Cei 1.300 de furnizori castiga din vanzari mai mari ceea ce pierd din marjele de profit, pentru ca, intr-o zi, casele dintr-un magazin Carrefour taxeaza in valoare de peste 250.000 de euro.Pionierul magazinelor de tip hipermarket a deschis primul centru in Bucuresti, in 2001. Ambitia companiei franceze, a doua retea de retail din lume, este sa deschida in tara noastra cate un centru comercial in fiecare oras cu peste 200.000 de locuitori, intr-un ritm de doua magazine pe an. Deocamdata, in 2003, a investit 55 de milioane de euro pentru numarul doi si trei, ambele in Capitala. Cea mai importanta performanta nu este insa viteza extinderii, ci schimbarea adusa in comert. Cu un numar de cateva zeci de mii de produse si o suprafata de expunere intre 8.500 si 10.000 mp, fiecare hipermagazin reprezinta o forta de negociere greu de contracarat, care preseaza producatorii si distribuitorii in sensul reducerii preturilor. Carrefour are o filozofie bazata pe discont, iar unele estimari arata ca, deja, economia, transferata in buzunarele consumatorilor, inseamna 5% la pretul cumparaturilor. Cei 1.300 de furnizori castiga din vanzari mai mari ceea ce pierd din marjele de profit, pentru ca, intr-o zi, casele dintr-un magazin Carrefour taxeaza in valoare de peste 250.000 de euro.rn
rnDatele investitieiInvestitie 2003 (mil. euro)t55rn
rnNumar magazinet3rn
rnAngajatit1.400rn
rnFurnizorit1.300rn
rn
rnBanca anuluirn
rn
rnRaiffeisen Bankrn
rnO politica agresiva in ceea ce priveste extinderea si atragerea de noi clienti a atras pentru Raiffeisen critica unor bancheri, dar a adus o dublare a cotei de piata in ultimii doi ani si cresterea importanta a numarului de clienti. Aceasta expansiune s-a bazat pe investitii de peste 60 de milioane de dolari in ultimii doi ani. Raiffeisen a fost prima banca decisa sa-si externalizeze serviciile conexe activitatii bancare (procesarea si transportul de numere, intretinerea retelei de bancomate sau tehnologia informatiei), pentru a reduce costurile si a se putea orienta catre dezvoltarea serviciilor. In principal, beneficiarii acestei politici au fost clientii persoane fizice, pentru care a fost lansat un numar important de produse noi (credit imobiliar, card de credit, tranzactii prin telefon), dar si intreprinderile mici si mijlocii (credite pentru investitii, solutii de cash management etc.). In total, peste 300.000 de clienti noi au fost convinsi sa se alature bancii (64% in plus fata de 2002). Rezultatele financiare, desi mai bune decat in anul anterior, nu indica, deocamdata, obtinerea de profit, dar arata o scadere a pierderilor de la 253 de miliarde de lei in septembrie 2002, la 74 de miliarde in primele trei trimestre ale acestui an.rn
rnRaiffeisen Bank In cifre (sept. 2003)rn
rnActiv (mld. lei)t35.002rn
rnCredite (mld. lei)t18.097rn
rnDepozite si disponibilitati (mld. lei)t23.032rn
rnUnitati teritorialet212rn
rn
rnHVB Bankrn
rnNu dimensiunea este caracteristica cea mai importanta a HVB Romania, ci calitatea serviciilor. Banca nu are decat cateva unitati teritoriale, dar detine deja o cota de piata de aproximativ 3% si are ambitii mari: deschiderea a patru, pana la sase noi sucursale in fiecare an si cresterea cotei de piata la 5% in urmatorii doi ani. Un obiectiv ce nu pare foarte greu de atins, din moment ce, din septembrie 2002, activele au crescut cu aproximativ 55% in termeni reali, iar numarul de clienti cu 67%. Politica HVB, bazata pe flexibilitate in satisfacerea nevoilor fiecarui client, reprezinta, probabil, motivul pentru care cresterea a fost destul de rapida. Iar expansiunea ar trebui sa continue daca respectiva filozofie ramane neschimbata. Institutia condusa de Dan Pascariu a lansat in 2003 creditul personal si a schimbat conditiile de creditare pentru imprumuturile imobiliare. Dar clientii persoane fizice nu sunt suficienti, atunci cand te adresezi unui public destul de bine pozitionat din punct de vedere social. HVB continua sa se implice in aranjarea de credite sindicalizate si, mai nou, in alt sector ce pare in expansiune: emisiunea de obligatiuni pentru autoritatile locale.rn
rnHVB Bank Romania In cifre (sept. 2003)rn
rnActiv (mld. lei)t16.030rn
rnCredite (mld. lei)t10.731rn
rnDepozite (mld. lei)t8.727rn
rnClientit8.858